Adresată: Doamnei Maria Monica Gubernat, Consiliului Național al Audiovizualului
De către: Senator Daniela ȘTEFĂNESCU
Obiectul întrebării: Pluralismul audiovizual între garanțiile constituționale și practica simulacrului
Stimată Conducere,
În virtutea art. 111 alin. (1) din Constituția României, precum și al art. 179 din Regulamentul Senatului, adresez prezenta întrebare cu privire la modul în care Consiliul Național al Audiovizualului înțelege să își exercite atribuțiile fundamentale.
Art. 30 din Constituția României garantează libertatea de exprimare, dar subliniază, în egală măsură, responsabilitatea ca acest drept să se exercite în condițiile respectării pluralismului și demnității umane.
Legea audiovizualului nr. 504/2002 la (art. 17) atribuie CNA o paletă generoasă de competențe: de la asigurarea informării corecte, la garantarea echidistanței și la reflectarea pluralistă a opiniilor în spațiul public.
Din păcate, aceste prevederi nu trec proba realității. Posturile de televiziune manifestă o constantă tendință de a prezenta opiniile guvernamentale ca adevăruri absolute, reducând opoziția la statutul de „invitat tolerat”, dacă nu chiar „absent justificat”.
În acest decor mediatic, Consiliul Național al Audiovizualului, instituția chemată să arbitreze jocul democratic, pare să fi ales un rol mai comod: cel de cronicar al abaterilor, care uneori le constată, uneori le sancționează.
În consecință, vă solicităm să ne comunicați:
- Care au fost acțiunile concrete întreprinse de CNA, în ultimii doi ani, pentru a asigura reflectarea echilibrată a opiniilor politice în spațiul audiovizual?
- Ce sancțiuni au fost aplicate posturilor care au încălcat în mod evident obligațiile prevăzute de art. 17 din Legea audiovizualului?
- Cum justifică CNA pasivitatea sa repetată în fața unor derapaje care compromit însăși ideea de pluralism?
- Intenționează CNA să adopte o practică fermă, conform standardelor europene, sau își asumă cu seninătate rolul de instituție ornamentală a democrației românești?
Stimată Conducere,
Vă reamintim că presă liberă și pluralistă nu înseamnă doar absența cenzurii, ci și existența unor mecanisme de echilibru și corecție. În lipsa acestor mecanisme, libertatea de exprimare se transformă într-un privilegiu al puterii, nu într-un drept al cetățeanului.
Cu speranța că veți oferi un răspuns pe măsura gravității acestei interpelări și a exigențelor democrației constituționale, vă asigurăm de întreaga noastră considerație.
Comments are closed