Adresată: Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Domnului Florin-Ionuț Barbu
De către Domnul Senator: Ștefan Geamănu, membru al Comisiei pentru Sănătate din Senatul României
Circumscripția electorală: Nr. 43 Circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara României
Grupul Parlamentar : A.U.R.
Obiectul Întrebării : România este una dintre țările Uniunii Europene grav afectate de un fenomen îngrijorător de secetă prelungită și procesul de deșertificare, care amenință serios producțiile agricole, în special în vestul și sud-estul țării !
Potrivit specialiștilor, tot mai multe terenuri agricole din vestul României devin aride, iar fenomenul se extinde treptat și în alte zone ale țării. În ultimii 12 ani, episoadele de secetă extremă s-au repetat o dată la doi ani, iar scăderea constantă, pe termen lung, a cantităților de precipitații a dus la un risc crescut de deșertificare a terenurilor agricole. Deficitul de apă din sol a fost agravat de faptul că anul 2023 a fost cel mai călduros din istorie la nivel global, iar în România s-a înregistrat un deficit de precipitații de 50%. Aproximativ o treime din teritoriul țării și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare, fenomen care afectează negativ ecosistemele, productivitatea agricolă și nivelul de trai al populației. România este, astfel, grav afectată de procesul de deșertificare. Potrivit noii strategii naționale de prevenire și combatere a deșertificării, România are nevoie, printre altele, de crearea perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole, de alegerea unei tehnologii optime pentru irigații pentru a preveni risipirea apei, construirea de lacuri de acumulare, reabilitarea sistemelor de irigații, săparea de puțuri de mare adâncime.
Inspectorii Curții de Conturi într-un raport de audit al performanței cu tema „Prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură românească”, publicat la sfârșitul lunii iulie 2024, consemna că Ministerul Agriculturii nu a implementat în ultimii 20 de ani „Strategia națională pentru combaterea deșertificării”. și nici nu a elaborat şi implementat o strategie națională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigații, desecare-drenaj și combatere a eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acțiunii factorilor de risc.
Infrastructura de irigații din România este deficitară, în aproape 20 de județe care nu dispun deloc de astfel de facilități, iar în multe dintre zonele unde există, capacitatea este insuficientă pentru a acoperi toate fermele. România se confruntă cu o secetă severă, care afectează 75% din terenurile agricole, punând în pericol culturile de grâu și porumb. În vestul țării, solul este extrem de uscat, iar lacurile de acumulare sunt aproape goale, ceea ce face imposibilă irigarea. Deși în unele zone a plouat abundent în ultimele zile, solul este uscat, iar culturile agricole de anul acesta încep deja să sufere.
Domnule ministru, în cei 2 ani de mandat (2023-2025), ați menționat că: – ați redeschis și extins sistemele de irigații; – ați lansat investiții în procesare și zootehnie; – ați simplificat accesul la fonduri europene; – iar anii 2024 și începutul lui 2025 au fost ani de reconstrucție, de consolidare, de investiție.
Stimate domnule ministru, aș dori să vă adresez următoarele întrebări:
1. Care este valoarea investiților în sistemul de irigații, pe anul 2025 din fondurile bugetului de stat al ministerului prin ANIF?
2. Care este valoarea fondurilor obținute din programul PNRR, de către minister, și ce investiții s-au efectuat din aceste fonduri europene, pe anii 2024-2025 sau urmează a se efectua, pentru realizarea amenajărilor de irigații și modernizare a acestora, lucrări de desecare-drenaj şi combatere a eroziunii solului și construirea de lacuri de acumulare sau alte investiții în acest domeniu?
3. La nivelul lunii iunie 2025, care este suprafața potențial irigabilă pe care o puteți asigura prin infrastructura de îmbunătățiri funciare funcționabilă pe județe din țară?
Comments are closed