Adresată: Domnului, Cseke Attila-Zoltán – Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice și Administrației
Domnului primar al municipiului Cluj-Napoca, Emil BOC
Doamnei prefect al județului Cluj, Maria FORNA
De către: Senator Eugen-Cristian ȘIPOȘ
Circumscripția electorală nr.13 Cluj
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul întrebării: Gentrificarea în municipiul Cluj-Napoca: fenomen socio-economic ce afectează în mod direct calitatea vieții și coeziunea socială
Stimate Domnule Ministru,
Doamnă Prefect și Domunule Primar
În temeiul art. 112 alin. 1 din Constituția României coroborat cu prevederile art. 34 alin.1 lit. d din Lega nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor raportat la art. 174 alin. 1 și art. 176 alin. 1 din Regulamentul Senatului României vă adresez următoarea întrebare parlamentară:
În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta întrebare parlamentară în numele cetățenilor din Județul Cluj, și solicit să mă informați instituțional asupra unui fenomen ce generează o presiune socio-economică semnificativă asupra cetățenilor.
În ultimii ani, municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu un proces accelerat de gentrificare, manifestat prin creșterea exponențială a prețurilor locuințelor, relocarea populației cu venituri reduse către zone periferice, transformarea cartierelor tradiționale în zone exclusiviste și schimbarea profilului social al
comunităților urbane.
Acest fenomen generează o presiune socio-economică semnificativă asupra categoriilor vulnerabile, tinerilor, familiilor cu venituri medii, dar și asupra populației în vârstă, care se vede nevoită să părăsească zonele centrale și semicentrale din cauza costurilor ridicate ale locuirii.
Pe termen lung, aceste transformări afectează coeziunea socială, accesul echitabil la servicii publice, mobilitatea urbană și identitatea culturală a comunităților. Lipsa unor politici publice coerente de locuire urbană și a unor instrumente eficiente de control al pieței imobiliare contribuie la adâncirea discrepanțelor sociale și la o urbanizare dezechilibrată.
În temeiul Regulamentelor Parlamentului privind întrebările adresate membrilor Guvernului, vă adresez următoarele întrebări:
Ce măsuri are în vedere Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru a analiza și monitoriza fenomenul de gentrificare în marile municipii, în special în Cluj-Napoca?
Există programe guvernamentale sau strategii naționale care să sprijine dezvoltarea locuirii accesibile pentru populația cu venituri medii și reduse în orașele universitare?
Intenționează ministerul să colaboreze cu autoritățile locale din Cluj-Napoca pentru implementarea unor politici de locuire incluzivă și de protejare a comunităților tradiționale?
Ce instrumente legislative sau financiare pot fi aplicate pentru a preveni segregarea socială și excluderea locativă în zonele urbane supuse presiunilor pieței imobiliare?
Există analize sau studii comandate de Primărie privind impactul creșterii chiriilor, a prețului locuințelor și a profilului locuitorilor? Dacă da, care sunt concluziile și unde pot fi consultate?
Care au fost măsurile de protejare a familiilor cu venituri mici în ultimii cinci ani? Spre exemplu, câte locuințe sociale au fost construite efectiv, în raport cu noile proiecte imobiliare?
Ce plan concret are Primăria Cluj-Napoca pentru menținerea mixului social în cartierele centrale, având în vederea presiunea imobiliară?
Aveți în vedere un regulament local de închiriere de scurtă durată (Airbnb) care să protejeze piața locuințelor?
De ce nu există un departament în cadrul Primăriei de politici de locuire, așa cum este cazul marilor orașe din UE?
Ce angajamente va asuma administrația locală pentru ca procesul de regenerare urbană să nu se traducă prin expulzarea locuitorilor săi tradiționali?
Este administrația locală dispusă să asume cercetările academice în privința gentrificării și să acționeze în consecință?
Instituția prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, are în vedere inițierea unui grup de lucru interinstituțional (Prefectură-Primărie-Consiliul Județean-universități, ong-uri, etc.) pentru a evalua impactul social al gentrificării?
Consider că această situație generează greutăți majore pentru cetățeni și afectează negativ viața socială a cetățenilor.
Comments are closed