Adresată: Domnului, Radu-Dinel MIRUȚĂ – Viceprim-Ministru, Ministrul Apărării Naționale
De către: Senator Eugen-Cristian ȘIPOȘ
Circumscripția electorală nr.13 Cluj
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul întrebării: Clarificări privind informațiile apărute în spațiul public referitoare la presupuse transporturi de valori și vehicule blindate cu posibil punct de plecare din Cluj-Napoca și Baia Mare,
aflate în legătură cu incidentul interceptării unui convoi în Ungaria
Stimate domnule, Ministru
În temeiul art. 112 alin. 1 din Constituția României coroborat cu prevederile art. 34 alin. 1 lit. d din Lega nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor raportat la art. 178 alin. 1 și alin. 2 din Regulamentul Senatului României vă adresez următoarea interpelare parlamentară:
În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta întrebare parlamentară în legătură cu situația privind informațiile apărute în spațiul public referitoare la presupuse transporturi de valori și vehicule blindate cu posibil punct de plecare din Cluj-Napoca și Baia Mare, aflate în legătură cu incidentul interceptării unui convoi în Ungaria.
În spațiul public au apărut informații de maximă sensibilitate referitoare la un incident produs în Ungaria, unde autoritățile locale au interceptat un transport de valori constând, potrivit relatărilor publice, în aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur, aflat în legătură cu cetățeni ucraineni și cu banca de stat ucraineană Oschadbank. Aceste aspecte au fost relatate pe larg de presa internațională, inclusiv de agenții de presă și publicații majore, care indică drept rută a transportului relația Austria–Ucraina.
În același timp, într-un articol publicat la data de 9 martie 2026, presa locală din România a reluat afirmația potrivit căreia „de la Cluj-Napoca și de la Baia Mare au plecat patru blindate cu bani pentru Ucraina”, susținând că aceste informații ar proveni din relatări preluate din presa maghiară și dintr-un dialog atribuit unor șoferi de vehicule blindate pentru transport de numerar.
Având în vedere gravitatea publică a acestor informații, impactul lor asupra securității regionale, obligația statului român de a asigura transparență și legalitate în orice operațiuni sensibile desfășurate pe teritoriul național, precum și necesitatea de a evita speculațiile care pot afecta relațiile României atât cu
aliații săi, cât și cu Ucraina, vă rog să mă informați punctual asupra următoarelor întrebări:
1.A avut Ministerul Apărării Naționale cunoștință, direct sau prin structurile aflate în coordonare ori cooperare instituțională, despre existența unor transporturi de valori, bunuri sensibile sau vehicule blindate care ar fi plecat din Cluj-Napoca și/sau Baia Mare cu destinația Ucraina, în perioada recentă la care fac referire relatările publice?
2. A existat vreo implicare, avizare, monitorizare, escortare, informare prealabilă sau cooperare instituțională a MApN în legătură cu astfel de transporturi, indiferent dacă acestea au avut natură militară, duală, logistică, bancară sau de securitate?
3. În cazul în care asemenea transporturi nu au avut nicio legătură cu MApN, ce instituții ale statului român aveau competența principală de cunoaștere, autorizare, control sau notificare asupra unor asemenea operațiuni?
4. Au existat solicitări de tranzit, notificări oficiale sau schimburi de informații între autoritățile române și autoritățile ucrainene ori ungare referitoare la transporturi de valori sau vehicule blindate aflate pe
teritoriul României și ulterior pe traseul către Ucraina?
5. Poate MApN să precizeze dacă, din datele deținute la acest moment, există vreun element factual care să confirme informația vehiculată în presă potrivit căreia transporturile interceptate în Ungaria ar fi avut punct de plecare din România, respectiv din Cluj-Napoca și/sau Baia Mare? În spațiul public, surse internaționale și chiar comunicări legate de Oschadbank indică mai degrabă o operațiune asociată unui acord cu Raiffeisen Bank Austria și o rută Austria–Ucraina.
6. Dacă informațiile privind originea românească a transportului sunt eronate sau neverificate, a solicitat sau va solicita MApN clarificări oficiale interinstituționale pentru a preveni afectarea imaginii României și pentru a combate dezinformarea pe teme de securitate?
7. În eventualitatea existenței unor asemenea transporturi de valori ori bunuri sensibile pe teritoriul României, ce protocoale de securitate, verificare și coordonare sunt aplicabile pentru a garanta legalitatea operațiunii, trasabilitatea transportului și excluderea oricărui risc privind spălarea banilor, deturnarea de fonduri sau vulnerabilizarea securității naționale?
8. În contextul războiului din Ucraina și al intensificării operațiunilor logistice regionale, ce mecanisme are MApN, în cooperare cu celelalte instituții competente, pentru a distinge între operațiuni legitime de sprijin, transporturi comerciale ori bancare licite și eventuale acțiuni opace care pot genera tensiuni diplomatice sau riscuri de securitate?
9. A fost MApN informat ulterior incidentului din Ungaria despre concluziile preliminare ale autorităților partenere sau aliate privind natura exactă a transportului interceptat și, dacă da, care sunt elementele ce pot fi comunicate Parlamentului, fără afectarea obligațiilor de confidențialitate?
10. Consideră MApN necesară o poziție oficială coordonată la nivel guvernamental pentru lămurirea completă a acestui episod, astfel încât România să nu fie introdusă în mod speculativ într-un litigiu politico diplomatic între Budapesta și Kiev? Incidentul a fost confirmat pe fondul unei dispute serioase între Ungaria și Ucraina, iar autoritățile ucrainene au contestat măsura maghiară și au cerut returnarea sumelor și a aurului reținute.
Comments are closed