Șipoș Eugen Cristian – Interpelare – Politica Ministerului Energiei față de stocarea energetică de mare putere la nivelul operatorului de transport

Adresată: Domnului Sebastian-Ioan BURDUJA, Ministrul Energiei

De către Domnul Senator: Eugen-Cristian ȘIPOȘ                                

Circumscripția electorală: Nr.13, Cluj

Grupul Parlamentar: A.U.R.           

Obiectul Interpelării: Politica Ministerului Energiei față de stocarea energetică de mare putere la nivelul operatorului de transport

            Stimate Domnule Ministru,

            Atragem atenția că dezechilibrul grav între producție și consum la nivelul SEN (Sistemul Electroenergetic Național) nu se poate remedia cu măsuri care înlesnesc stocarea de energie în baterii la nivelul utilizatorului final. Stocarea în baterii (BESS), atât la nivelul utilizatorului final (stocarea terțiară), dar chiar și la nivelul operatorului de distribuție (stocarea distribuită), pot cel mult ajuta, dar nu pot îndrepta situația curentă.

Din punct de vedere tehnic, există o singură soluție care răspunde la necesitățile actuale, și anume: stocarea de mare putere (la nivelul operatorului de transport), așa-numita stocare PRIMARĂ, care se poate face numai în CHEAP (proiectul centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnița Lăpuștești). România are un potențial imens, nevalorificat, de circa 9000 MW putere instalată în CHEAP. Este de neînțeles de ce până acum nu s-au găsit/dorit finanțarea acestor investiții. Țările vecine României fie nu au acest potențial (și poate chiar ăsta este unul dintre motive – doresc să valorifice/„investească” acest potențial în favoarea lor), fie sunt în curs de valorificare a lui (și poate și asta este un alt motiv – nu au nevoie de concurență pe piața centrală și est-sud-est europeană de energie).

O primă concluzie amară e că până acum s-a finanțat și se finanțează dezechilibrul/dezordinea/haosul în SEN, sub diferite forme: închiderea a 7000 MW capacități de producție în bandă (inclusiv CEO de la 1.01.2026), închiderea minelor –Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan (circa 800 milioane euro din PNRR) și înlocuirea acestora cu centrale electrice cu panouri solare și centrale electrice eoliene, în marea lor majoritate cu comportament pulsatoriu. Nici măcar CET Iernut nu s-a pus în funcțiune.

Efectele acestei proaste planificări (pentru că energetica este până la urmă o problemă de planificare strategică) se văd în prețurile afișate de furnizori începând cu 1.07.2025 – în jurul valorii de 1,6 lei/kWh la utilizatorul final – și asta este doar începutul.

Concluzie finală – până acum, România a cheltuit sume imense ca să-și distrugă echilibrul din SEN, după care a cheltuit circa 6 miliarde euro pentru a plafona prețurile (de fapt, a ascunde dezastrul) și continuă prin a finanța în continuare soluții care nu conduc la rezolvarea problemei. Poate este momentul ca măcar în ultima clipă să judecăm corect lucrurile și să luăm măsurile necesare.

          În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual și ce măsuri are în vedere Ministerul Energiei în ceea ce privește demararea proiectul centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnița Lăpuștești?
2. Cine anume va răspunde pentru dezastrul și dezechilibrul Sistemului Electroenergetic Național spre care ne îndreptăm cu pași din ce în ce mai mari?