Către: Ministerul Afacerilor Externe, domnului ministru Sebastian-Dănuț Neculăescu

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Poziția oficială a României privind păstrarea dreptului de veto în Consiliul Uniunii Europene și eventuala trecere la votul cu majoritate calificată în domenii sensibile pentru interesul național

Stimată doamnă ministru,

În spațiul public a fost formulată, în cursul lunii octombrie 2026, acuzația potrivit căreia ministrul Afacerilor Externe ar fi dispus ca România să renunțe la dreptul de veto pe care îl deține, ca orice stat membru, în cadrul Consiliului Uniunii Europene. Afirmația se încadrează într-o dezbatere europeană mai amplă, privind înlocuirea votului prin unanimitate cu votul cu majoritate calificată în domenii precum politica externă și de securitate comună, fiscalitatea și procesul de extindere a Uniunii.

Doamnă ministru, vă atrag atenția că dreptul de veto nu este un privilegiu formal, ci singurul instrument prin care un stat poate bloca o decizie contrară interesului său

național în materiile care se adoptă în prezent prin unanimitate. Deci, renunțarea la el, fie și parțial, ar însemna ca România să poată fi pusă în minoritate și obligată să accepte decizii pe care astăzi le poate opri, în chestiuni care privesc direct securitatea, economia și poziția noastră în raport cu state vecine.

Importanța acestei garanții este cu atât mai mare cu cât România are interese specifice pe care și le poate apăra, în anumite situații, exclusiv prin acest mecanism, de la condiționarea parcursului european al unor state candidate de respectarea drepturilor minorității române, până la protejarea regimului fiscal național împotriva unor decizii care ar dezavantaja economia românească. O cedare a acestui drept, negociată într-o perioadă în care România nu a avut, timp de aproape șase luni, un guvern cu puteri depline, ar fi cu atât mai greu de acceptat.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este poziția oficială a României privind păstrarea dreptului de veto în Consiliul Uniunii Europene și a existat, în cadrul vreunei reuniuni la nivelul Uniunii, o manifestare de disponibilitate a României de a renunța la acest drept, fie și parțial?
2. A fost mandatat ministrul Afacerilor Externe, printr-o decizie a Guvernului ori a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, să exprime o poziție privind trecerea de la votul prin unanimitate la votul cu majoritate calificată, iar dacă da, prin ce act și cu ce conținut?
3. În ce domenii se poartă, la nivelul Uniunii Europene, discuții privind înlocuirea unanimității cu majoritatea calificată, și care este poziția României pentru fiecare dintre acestea, cu precizarea distinctă a domeniilor în care România se opune?
4. Consideră Guvernul că renunțarea la dreptul de veto în materie de politică externă și de extindere ar afecta capacitatea României de a-și apăra interesele în raport cu statele vecine, inclusiv în dosarul aderării la Uniunea Europeană a unor state în care trăiesc comunități românești?

• Consideră Guvernul că renunțarea la dreptul de veto în materie fiscală ar expune România unor decizii contrare interesului economiei naționale, și care este poziția oficială în această privință?
• Care este procedura constituțională prin care România și-ar putea exprima acordul pentru o modificare a tratatelor Uniunii Europene care ar restrânge domeniile supuse votului prin unanimitate, și consideră Guvernul că o asemenea decizie ar necesita aprobarea Parlamentului ori organizarea unui referendum?