Adresată:
Domnului Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor
De către: Deputat Silviu-Titus PĂUNESCU
Circumscripția electorală: nr. 14 Constanța
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.11.2025
Obiectul întrebării: România a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri
Domnule Ministru,
În ultimele luni, tot mai multe semnale din partea mediului de afaceri, a investitorilor străini și a organizațiilor reprezentative din economie indică un fenomen îngrijorător – România riscă să piardă – și, în multe cazuri, deja a pierdut – investiții de ordinul sutelor de milioane de euro, ca urmare a aplicării impozitului minim pe cifra de afaceri.
Această măsură, introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 115/2023 și implementată începând cu anul fiscal 2024, a fost justificată de Guvern prin necesitatea creșterii colectării fiscale și a unei mai bune echități între companiile care își declară sau nu profitul real. Totuși, în practică, efectele au fost departe de intențiile declarate.
Impozitul minim pe cifra de afaceri – aplicat uniform, fără a ține cont de marjele de profit, de specificul sectorului de activitate sau de ciclul investițional al unei companii – a creat un climat de impredictibilitate fiscală, afectând tocmai acele companii care generează investiții, locuri de muncă și valoare adăugată în economia reală.
Organizații precum Consiliul Investitorilor Străini (FIC), AmCham România, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) și numeroase camere de comerț bilaterale au transmis, public, avertismente clare: țara noastră devine, din nou, o țară cu risc fiscal ridicat, în care deciziile de investiții sunt amânate sau relocate către alte state din regiune.
Potrivit unor analize recente, în special în sectoare precum industria auto, logistică, IT&C, energie regenerabilă și construcții industriale, companiile au preferat să redirecționeze capitalul către țări cu regimuri fiscale mai previzibile – Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria – unde, în unele cazuri, impozitarea este mai redusă, dar mai ales stabilă și corelată cu profitul real, nu cu cifra de afaceri.
De exemplu, în zona de producție și logistică, mai multe proiecte de extindere anunțate în România în 2022–2023, în valoare cumulată de peste 300 de milioane de euro, au fost fie amânate, fie mutate în alte state. În domeniul tehnologic, investitori majori au semnalat, deja, că intenționează să-și reducă prezența locală sau să evite extinderea centrelor de dezvoltare, din cauza impredictibilității fiscale și a costurilor suplimentare induse de noul regim.
Într-un context economic global fragil – marcat de inflație, scăderea investițiilor străine directe și creșterea costurilor cu energia și finanțarea – România are nevoie de stabilitate fiscală și de o strategie coerentă pentru atragerea capitalului privat. În schimb, prin impunerea unui impozit minim pe cifra de afaceri, s-a transmis un semnal negativ investitorilor, care percep România ca pe o țară cu risc crescut de modificări fiscale intempestive, nesusținute de analize de impact.
Acest lucru contravine angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin Strategia pentru Competitivitate 2021–2027 și chiar prin angajamentele din cadrul OCDE, unde predictibilitatea fiscală și stimularea investițiilor private sunt criterii fundamentale.
În acest context, consider că este esențial ca Ministerul Finanțelor să ofere clarificări detaliate cu privire la efectele reale ale acestei măsuri și la eventualele soluții pentru remedierea situației.
Vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
1. A fost realizată, de către Ministerul Finanțelor, o analiză de impact privind efectele introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri asupra investițiilor străine directe (ISD) și asupra capitalului autohton?
2. Care este valoarea estimată a investițiilor pierdute, amânate sau redirecționate către alte state din regiune, în perioada 2024–2025, din cauza acestei măsuri fiscale.
3. Ce sectoare economice au fost cel mai puternic afectate de aplicarea impozitului minim și care sunt efectele colaterale asupra ocupării forței de muncă, productivității și competitivității?
4. Intenționează Ministerul Finanțelor să propună revizuirea, diferențierea sau chiar suspendarea acestei forme de impozitare, astfel încât să nu penalizeze companiile care investesc, inovează sau se află în faza de extindere?
5. Ce măsuri concrete are Guvernul în vedere pentru restabilirea încrederii mediului investițional și pentru relansarea fluxurilor de investiții străine directe în România?
Comments are closed