Către:  Ministerul  Sănătății,  domnului  Cseke  Attila-Zoltán,  ministru  interimar

Ministerul Finanțelor, domnului Alexandru NAZARE, ministru interimar

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Acoperirea deficitului de finanțare din sistemul sanitar prin realocări din programele HIV-SIDA, „Mama și copilul”, securitate transfuzională și din fondul de salarii al medicilor rezidenți și situația din județul Constanța

Stimați domni miniștri,

La 16 septembrie 2026, ați anunțat public că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit imediat de finanțare de 98 de milioane de lei, necesari pentru funcționarea unităților de primiri urgențe și a serviciilor de ambulanță: 36 de milioane pentru salariile angajaților din unitățile de primiri urgențe ale spitalelor aflate în subordinea ministerului, 20 de milioane pentru cheltuielile materiale ale acestora, 30 de milioane pentru cheltuielile materiale ale unităților de primiri urgențe din spitalele autorităților locale și 12 milioane pentru funcționarea serviciilor de ambulanță1.

1 https://www.stiripesurse.ro/gaura-de-98-de-milioane-de-lei-din-sanatate-bani-realocati-de-la-hiv-sida-mama-si-copilul-si-salariile-rezidentilor_3920626

Soluția aleasă, pe care dumneavoastră înșivă ați numit-o temporară și de avarie, a fost mutarea banilor din alte programe care aveau finanțarea asigurată inclusiv pentru luna decembrie: 26 de milioane de lei din programul HIV-SIDA, 7 milioane din Programul de securitate transfuzională, 3 milioane din Programul „Mama și copilul” și 42 de milioane de lei din fondul destinat salariilor medicilor rezidenți. Ați precizat, totodată, că această soluție acoperă necesarul doar până la sfârșitul lunii octombrie și că, pentru lunile noiembrie și decembrie, ministerul mai are nevoie de 980 de milioane de lei, care pot fi asigurați numai printr-o rectificare bugetară, adoptată de un guvern cu puteri depline. Jumătate din această sumă, aproape 500 de milioane de lei, ar proveni din deblocarea reținerii de 10% din creditele bugetare aprobate prin legea bugetului de stat.

Cea mai gravă consecință a acestei situații este că, pentru a ține deschise urgențele și ambulanțele, statul a luat bani de la pacienți care depind de tratament în fiecare zi. O persoană care trăiește cu HIV nu își poate întrerupe terapia antiretrovirală fără riscuri grave pentru propria sănătate și pentru sănătatea publică, o gravidă sau un nou-născut nu poate aștepta rectificarea, iar un centru de transfuzie fără reactivi ori fără materiale nu poate asigura sângele de care au nevoie tocmai unitățile de primiri urgențe pe care încercăm să le salvăm. Iar medicii rezidenți, deja sub presiunea unei incertitudini salariale care îi împinge să plece din țară, află acum că banii pentru salariile lor din decembrie au fost mutați în altă parte.

Situația are o semnificație aparte pentru județul Constanța, domnule ministru. Potrivit datelor publice din ultimii ani, județul se numără printre cele cu cel mai mare număr de persoane care trăiesc cu HIV din țară, în bună parte din generația copiilor infectați la sfârșitul anilor ’80, astăzi adulți aflați în tratament de peste trei decenii. În același timp, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” și Serviciul de Ambulanță Județean Constanța deservesc întreaga regiune de sud-est și suportă, în sezonul estival, o presiune multiplicată de sute de mii de turiști. Pentru oamenii acestui județ, un program de sănătate lăsat fără bani în decembrie nu este o problemă contabilă, ci una de viață.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este situația exactă a deficitului de finanțare al Ministerului Sănătății la această dată, defalcat pe titluri de cheltuieli și pe programe naționale de sănătate, și cum s-a ajuns la el, în condițiile în care bugetul pe anul 2026 a fost adoptat la începutul anului?
2. Ce efect au realocările anunțate asupra programului HIV-SIDA, a Programului de securitate transfuzională și a Programului „Mama și copilul”: ce activități, ce achiziții de medicamente, reactivi și materiale și ce servicii ar fi fost finanțate cu aceste sume în lunile noiembrie și decembrie și ce riscuri există ca ele să fie întrerupte?
3. Garantați că nicio persoană care trăiește cu HIV nu va avea tratamentul antiretroviral întrerupt ori amânat, la nivel național și în județul Constanța, ca urmare a acestei realocări, și care este stocul actual de medicamente antiretrovirale, exprimat în zile de tratament?
4. Care este situația județului Constanța: câte persoane înregistrate cu HIV se află în tratament în județ, în ce unități sanitare, ce sume au fost alocate pentru ele în anul 2026 prin programul național și câte dintre aceste sume sunt afectate de realocare?
5. Ce sume au fost alocate, respectiv realocate, în anul 2026, pentru Programul „Mama și copilul” și pentru Programul de securitate transfuzională în județul Constanța, inclusiv pentru Centrul Regional de Transfuzie Sanguină și pentru maternitățile din județ, și ce activități ar putea fi afectate?
6. Care este situația financiară a Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța și a Serviciului de Ambulanță Județean Constanța: ce sume le sunt necesare până la sfârșitul anului, ce sume le-au fost alocate, există restanțe la plata salariilor, a furnizorilor ori a carburantului și câte ambulanțe sunt în prezent operaționale în județ?
7. Câți medici rezidenți sunt plătiți din fondul de salarii din care au fost realocate 42 de milioane de lei, câți dintre aceștia își desfășoară activitatea în unitățile sanitare din județul Constanța și ce garanție oferă ministerul că salariile lor pentru luna decembrie vor fi plătite integral și la termen?

• Care este soluția pentru finanțarea sistemului sanitar în lunile noiembrie și decembrie 2026 în ipoteza în care, până la acea dată, nu va exista un guvern cu puteri depline care să poată adopta rectificarea bugetară, și ce plan de rezervă a pregătit Ministerul Finanțelor în acest sens?
• Există temei legal pentru deblocarea, în afara unei rectificări bugetare, a unei părți din reținerea de 10% a creditelor bugetare în cazul cheltuielilor de sănătate care privesc tratamente vitale și servicii de urgență, iar dacă nu, a analizat Guvernul adoptarea unei asemenea măsuri?
• Ce sume au fost deschise pentru programele gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ce acoperire asigură acestea până la sfârșitul anului, ce se întâmplă după luna octombrie și care este situația plăților către furnizorii de medicamente și de servicii medicale din județul Constanța?
• Au mai fost realizate, în anul 2026, alte realocări între programele naționale de sănătate, din ce programe, către ce destinații și cu ce sume, și cum este informat Parlamentul asupra acestor mutări de fonduri care afectează pacienți concreți?
• Ce măsuri are în vedere Ministerul pentru ca, în bugetul pe anul 2027, finanțarea unităților de primiri urgențe, a serviciilor de ambulanță și a programelor naționale pentru boli cronice și transmisibile să fie fundamentată pe necesarul real, astfel încât să nu se mai ajungă la luarea banilor de la un pacient pentru a plăti tratamentul altuia?