CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
INIȚIATOR:
Deputat AUR Silviu-Octavian Gurlui ___________________
EXPUNERE DE MOTIVE
Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect modernizarea cadrului juridic aplicabil bibliotecilor școlare, prin modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, în vederea asigurării unui acces efectiv și predictibil al beneficiarilor la resurse tipărite și digitale, consolidării funcției pedagogice a bibliotecii școlare și corectării dezechilibrelor teritoriale, în special în mediul rural și în comunitățile izolate.
Necesitatea reglementării rezultă din caracterul depășit al dispozițiilor Legii bibliotecilor, care nu a mai suferit intervenții din 2013 și care nu mai ține cont de realitatea zilelor noastre, profund tehnologizate, în contextul în care legislația a fost concepută în jurul unei lumi preponderent analogice, în care accesul la resurse digitale și interoperabilitatea cataloagelor nu reprezentau criterii de care să se țină cont.
Disparitățile de resurse, ca urmare a faptului că finanțele sunt deseori limitate în comunitățile mici, și de personal dintre unități, din cauză că normele actuale de încadrare a personalului de bibliotecă nu reflectă, adesea, nevoile reale de personal ale acestora, ținând cont și de particularitățile mediului rural sau de situațiile în care biblioteca școlară îndeplinește și funcție de bibliotecă publică, cu adresabilitate extinsă, dar și lipsa unui catalog digital național împiedică accesul beneficiarilor unor biblioteci școlare la resurse, au efecte directe asupra bunei funcționări a bibliotecilor și a calității actului educațional.
În ceea ce privește soluțiile propuse, inițiativa instituie o alocare minimă, cu destinație exclusivă, în favoarea bibliotecilor școlare, care constă în completarea art. 8 cu un nou alineat, prin care este reglementată o finanțare minimă anuală de 50 lei per beneficiar, indexată cu indicele prețului de consum, destinată exclusiv achiziției de carte, actualizării colecțiilor, resurselor digitale și echipamentelor IT, distinct de finanțarea necesară desfășurării celorlalte activități prevăzute de lege.
Prin consacrarea legală a unui prag minim și a indexării anuale a acestei finanțări, se asigură predictibilitate bugetară, protejarea puterii de cumpărare a fondului de carte și convergența graduală a dotărilor între unități, fără a limita inițiativele suplimentare ale autorităților locale sau ale altor finanțatori, în condițiile legii.
În planul guvernanței informaționale, completarea art. 13 prin introducerea unei noi atribuții, la lit. c1), încredințează Bibliotecii Naționale a României, prin Oficiul Naţional Bibliografic şi de Informatizare a Bibliotecilor, sarcina de a gestiona și actualiza Catalogul digital național al bibliotecilor școlare, prin participarea contractuală gratuită a bibliotecilor școlare din sistemul național.
Prin această soluție se creează cadrul normativ pentru o infrastructură comună, interoperabilă, care permite standardizarea metadatelor, evitarea achizițiilor redundante, facilitarea schimbului interbibliotecar și monitorizarea integrată a utilizării resurselor, cu beneficii directe pentru elevi și cadrele didactice.
În scopul unei politici publice bazate pe date, este propusă completarea art. 62 cu lit. k), ce instituie obligația elaborării unui raport anual privind starea bibliotecilor școlare, care să conțină resursele disponibile, gradul de utilizare și informații despre personal, pe baza rapoartelor statistice transmise de unitățile de profil. Această raportare periodică asigură transparență, permite evaluarea eficienței alocărilor, identifică nevoile emergente și orientează deciziile de planificare bugetară și de resurse umane la nivel central și local.
În ceea ce privește resursa umană, inițiativa propune și modificarea Anexei nr. 2b), pentru a adapta normarea posturilor de bibliotecar școlar la realitățile demografice și logistice ale sistemului.
Noul cadru propus reduce numărul de beneficiari în funcție de care se stabilește numărul de bibliotecari aferenți bibliotecilor școlare, care să permită încadrarea personalului și în unitățile cu un număr redus de beneficiari, restul dispozițiilor rămânând nemodificate.
Prin setul de soluții propus, se asigură un minim rezonabil de resurse documentare și digitale pentru toți elevii, se creează un mecanism național de cooperare și interoperabilitate între biblioteci și se actualizează normele de personal la realitățile din teren, toate acestea având drept scop creșterea calității procesului educațional și reducerea inegalităților de oportunități între elevi.
Vă solicit să observați că inițiativa legislativă este necesară pentru modernizarea serviciului public de bibliotecă școlară și pentru consolidarea infrastructurii care susține dreptul la educație, motiv pentru care vă solicit sprijinul în adoptarea acestei propuneri de act normativ.
Inițiator,
Deputat Silviu-Octavian Gurlui
LEGE pentru modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic – Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
- La articolul 8, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins:
„(10) Bibliotecilor școlare li se asigură o finanțare minimă anuală de 50 de lei per beneficiar, care se indexează anual cu indicele preţului de consum anual, destinată exclusiv achiziției de carte, actualizării colecțiilor și a resurselor digitale și achiziționării de echipamente IT şi tehnologia informaţiei, separat de finanțarea necesară desfășurării activităților prevăzute în prezenta lege.”
- La articolul 13, după litera c) se introduce o nouă literă, lit. c1), cu următorul cuprins:
„c1) gestionează şi actualizează Catalogul digital naţional al bibliotecilor școlare, prin participarea contractuală gratuită a bibliotecilor școlare din sistemul naţional de biblioteci;”
- La articolul 62, după litera j) se introduce o nouă literă, lit. k), cu următorul cuprins:
„k) elaborează raportul anual privind starea bibliotecilor școlare, care conține resursele disponibile, gradul de utilizare și informații despre personalul bibliotecilor școlare, pe baza rapoartelor statistice primite de la unităţile de profil din teritoriu.”
- Anexa nr. 2b) se modifică și va avea următorul cuprins:
„NORME privind încadrarea cu personal de specialitate a bibliotecilor şcolare
Pentru optimizarea funcţionalităţii bibliotecilor şcolare şi, implicit, sporirea eficienţei procesului de învăţământ din şcoală, normarea posturilor de bibliotecari şcolari se face astfel:
Pentru bibliotecile din învăţământul primar şi gimnazial:
– 1 post normă întreagă la minimum 300 de elevi şi minimum 8000 volume;
– 1/2 normă la minimum 300 de elevi şi minimum 4000 volume;
– plata cu ora (minimum 10 ore pe săptămână) – până la 300 elevi, sub 4000 volume.
Pentru şcolile din mediul rural în care nu există bibliotecă publică, se poate înfiinţa o bibliotecă în fiecare şcoală, cu încadrarea cu minimum 1/4 din normă, plata cu ora (minimum 10 ore pe săptămână) sau 1 post de bibliotecar, normă întreagă, la 3-4 şcoli, pentru situaţii deosebite (şcoli izolate).
În fiecare şcoală coordonatoare din mediul rural poate funcţiona o bibliotecă şcolară cu normă întreagă.
În mediul rural, în şcoli cu efectiv sub 300 elevi, dar cu bibliotecă cu dublă funcţie – şcolară şi publică – poate fi un post de cel puţin 1/2 normă.
Fiecare liceu poate avea un bibliotecar cu normă întreagă, indiferent de numărul de elevi şi de volume.
Pentru bibliotecile cu peste 16.000 volume şi efectivul şcolii de peste 800 elevi, există 2 posturi de bibliotecar cu normă întreagă sau al doilea post cu 1/2 normă.
Pentru bibliotecile care deţin cărţi de patrimoniu, colecţii speciale sau muzee şcolare, se poate înfiinţa un al doilea post de bibliotecar, respectiv de muzeograf, numai cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
La centrele de plasament şi în şcoli speciale, posturile de bibliotecar se vor norma astfel:
– un post cu 1/2 normă până la 300 copii/elevi;
– 1 post cu normă întreagă de la 301 copii/elevi.
Pentru bibliotecile din cadrul caselor corpului didactic:
– 1 post normă întreagă, indiferent de numărul de volume sau cititori;
– pentru bibliotecile în care este depăşit numărul de 10.000 volume şi de 300 cititori se poate înfiinţa un al doilea post (cu normă întreagă, 1/2 normă sau 1/4 normă, în funcţie de proporţia în care sunt depăşite cifrele menţionate), cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Comments are closed