Adresată:
Doamnei Diana BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
De către: Deputat Silviu-Octavian GURLUI
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.02.2026
Obiectul întrebării: Situația populației de cormoran mare (Phalacrocorax carbo) în România, fundamentarea științifică a măsurilor de gestionare și aplicarea regimului derogărilor
Stimată Doamnă Ministru,
În contextul dezbaterilor publice tot mai intense privind impactul cormoranului mare asupra resurselor piscicole din România, consider necesară o clarificare riguroasă, bazată pe date științifice, a situației reale a acestei specii și a politicilor de management aplicate.
- Pe de o parte, organizații profesionale ale pescarilor și vânătorilor, precum Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AGVPS), semnalează pierderi majore asupra ihtiofaunei și susțin necesitatea unor măsuri ferme de reglare a populației, inclusiv prin stabilirea unor cote de recoltă, în anumite condiții controlate.
- Pe de altă parte, Societatea Ornitologică Română (SOR) atrage atenția că modificarea statutului juridic al cormoranului mare în Legea vânătorii, fără studii de fundamentare solide, poate contraveni Directivei Păsări 2009/147/CE și poate expune România la proceduri de infringement. SOR subliniază că intervențiile asupra speciei trebuie să se bazeze pe derogări motivate, justificate științific și strict controlate, nu pe includerea acesteia ca specie cinegetică.
Având în vedere aceste poziții divergente, dar legitime, precum și responsabilitatea României de a asigura simultan protecția biodiversității și conservarea resursei piscicole, vă solicit următoarele informații:
1. Care este numărul estimat al exemplarelor de cormoran mare (Phalacrocorax carbo) din România pentru fiecare dintre anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025, precum și estimarea curentă pentru anul 2026? Vă rog să precizați metodologia de calcul și instituțiile implicate în monitorizare.
2. Ce date oficiale există privind evoluția comportamentului de migrație/staționare a cormoranilor în România, în contextul iernilor blânde din ultimii ani, și dacă se poate vorbi de o creștere a populației rezidente?
3. Ce evaluări de impact ecologic există privind influența cormoranilor asupra populațiilor piscicole din apele naturale ale României, inclusiv în zonele protejate și în siturile Natura 2000, pentru perioada 2021–2025?
4. Ce derogări au fost emise de către MMAP în intervalul 2021–2025 în legătură cu cormoranul mare, cu indicarea: – bazei legale, – județelor/ariilor vizate, – tipului de măsuri autorizate (non-letale sau letale), – numărului maxim de exemplare vizate, – mecanismului de control al aplicării acestora?
5. Ce studii științifice, rapoarte tehnice sau expertize independente au stat la baza eventualelor decizii administrative sau legislative privind regimul cormoranului mare, având în vedere poziția explicită a SOR privind necesitatea fundamentării științifice a oricărei intervenții?
6. Ce măsuri non-letale sunt promovate oficial de MMAP pentru limitarea pagubelor produse de cormorani și ce rezultate concrete au fost obținute în perioada 2021– 2025?
7. Care este planul de acțiune al MMAP pentru anul 2026 privind: – monitorizarea populației de cormorani, – cooperarea cu MADR și ANPA, – utilizarea controlată a derogărilor, – publicarea periodică a datelor și informarea transparentă a publicului?
Consider important ca România să adopte o politică echilibrată, care să evite atât radicalizarea discursului public (prin solicitări de exterminare necontrolată), cât și ignorarea realităților economice și ecologice din teren. Protecția păsărilor trebuie să meargă în paralel cu protejarea biodiversității acvatice și a activităților piscicole, printrun management bazat pe știință, legalitate și responsabilitate.
Vă rog să transmiteți răspunsul în termenul legal, în scris și în format electronic editabil
Comments are closed