Silviu Gurlui – Întrebare parlamentară – Riscurile sanitar-veterinare asociate populației de cormoran mare (Phalacrocorax carbo) și impactul asupra sănătății piscicole și siguranței alimentare

Adresată:

Domnului Ilie BOLOJAN, prim-ministru al României

Domnului Alexandru Nicolae BOCIU, Preşedinte Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

De către: Deputat Silviu-Octavian GURLUI

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.02.2026

Obiectul întrebării: Riscurile sanitar-veterinare asociate populației de cormoran mare (Phalacrocorax carbo) și impactul asupra sănătății piscicole și siguranței alimentare

 

Stimate Domnule prim-ministru

Stimate Domnule Președinte,

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) funcţionează ca autoritate de reglementare în domeniul sanitarveterinar și pentru siguranţa alimentelor, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului.

Cormoranul mare este o specie piscivoră cu mobilitate mare, care interacționează atât cu apele naturale, cât și cu amenajările piscicole. În acest context, pe lângă impactul economic și ecologic, se ridică și problema potențialelor riscuri sanitar-veterinare, atât asupra sănătății populațiilor de pești, cât și asupra siguranței produselor piscicole destinate consumului uman. Având în vedere rolul ANSVSA în protejarea sănătății animalelor și a consumatorilor, vă solicit următoarele informații:

1. Există studii, rapoarte sau monitorizări realizate de ANSVSA sau în colaborare cu alte instituții privind: rolul cormoranilor ca vectori de agenți patogeni pentru pești (bacterii, virusuri, paraziți), transmiterea bolilor între bazinele piscicole prin intermediul păsărilor piscivore?

2. Ce boli piscicole cu importanță sanitar-veterinară pot fi asociate cu prezența intensă a cormoranilor în proximitatea amenajărilor piscicole?

3. Câte focare de boală piscicolă au fost identificate în România în perioada 2021– 2025 și în câte dintre acestea s-a considerat că păsările piscivore pot fi un factor de risc sau de diseminare?

4. Există protocoale de biosecuritate recomandate de ANSVSA pentru exploatațiile piscicole situate în zone cu densitate mare de cormorani? Dacă da, vă rog să le precizați și să indicați gradul lor de aplicare în practică.

5. ANSVSA recomandă anumite măsuri non-letale specifice pentru reducerea riscului sanitar (ex. limitarea accesului păsărilor la bazine, bariere fizice, managementul reziduurilor biologice)?

6. În ce măsură prezența masivă a cormoranilor poate influența indirect siguranța alimentară, prin: stresarea populațiilor piscicole, favorizarea îmbolnăvirilor, scăderea calității produsului finit?

7. Care este poziția ANSVSA privind necesitatea includerii componentelor sanitar-veterinare într-o eventuală Strategie Națională de Management al Cormoranului Mare, elaborată interinstituțional?

Această întrebare urmărește completarea tabloului ecologic și economic cu o componentă esențială: sănătatea animală și siguranța alimentară, domenii în care ANSVSA are responsabilitate directă și autoritate profesională.

Solicit răspuns în scris.

Distribuie acest articol!

Comments are closed

MAI MULTE ARTICOLE