Adresată:
Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Energiei
De către: Deputat Silviu-Octavian GURLUI
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.11.2025
Obiectul întrebării: Nivelul critic al Dunării la Cernavodă: funcționare centralei nucleare în condiții de secetă hidrologică extremă
Stimate Domnule Ministru,
În ultimele decade, in special din anii 2000, România se confrunta periodica cu un fenomen hidrologic sever marcat de scăderi critice ale nivelului Dunării, atingând în anumite sectoare valori apropiate de minime istorice, in special in lunile august-octombrie. Deși centrala este proiectată să funcționeze în condiții dificile, riscurile legate de scăderea drastică a volumului de apă utilizat în procesul de răcire nu pot fi ignorate. Un exemplu este anul 2003 când reactorul 1 al centralei nucleare a fost închis temporar, tocmai din aceasta cauza.
Având în vedere extinderea planificată a capacităților nucleare prin punerea în funcțiune a viitoarelor Unități 3 și 4 de tip CANDU, precum și presiunea factorilor meteorologici, din ce în ce mai intensă, apare întrebarea dacă România dispune de un plan strategic integrat care să prevină riscurile asociate scăderii nivelului fluviului.
Putem constata că în alte state europene (Germania, Franța) au fost luate măsuri suplimentare, precum amenajarea unor micro-baraje în aval pentru creșterea locală a nivelului apei în zonele critice, construirea bazinelor tampon sau diversificarea surselor de răcire prin integrarea unor circuite hibride aer-apă.
Din păcate, în România, se constată un deficit privind calitatea si sursele de informare la nivel public o serie de problematici rămânând fără răspunsuri riguroase, cum ar fi:
- nivelul minim de apă necesar pentru funcționarea în siguranță a centralei;
- scenariile oficiale în cazul continuării secetei;
- existența proiectelor de adaptare pe termen mediu și lung;
- responsabilitățile instituțiilor implicate;
- sincronizarea dezvoltării noilor unități cu adaptările hidrotehnice necesare.
Luând în considerare aceste lucruri, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care este nivelul minim al cotei Dunării (debit și adâncime) necesar pentru menținerea în siguranță a funcționării actualelor Unități 1 și 2 ale centralei nucleare de la Cernavodă? Adesea, in lunile critice, nivelul Dunării, la Cernavodă, scade spre valori aproximative de -200 cm.
2. Au fost înregistrate în ultimii 20 de ani alte episoade tipice celui din 2003, episoade în care nivelul apei s-a apropiat periculos de acest prag tehnic de funcționare optima a centralei?
3. Există în acest moment un plan oficial de intervenție în cazul atingerii unei cote critice care ar afecta sistemul de răcire? Care ar fi ordinea măsurilor aplicabile?
4. În contextul viitoarei puneri în funcțiune a Unităților 3 și 4, există un studiu actualizat privind capacitatea Dunării de a asigura răcirea pentru toate cele patru reactoare în scenarii de secetă severă pe termen lung?
5. Analizează Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Mediului, posibilitatea realizării unor lucrări hidrotehnice (ex: micro-baraje în aval, acumulări tampon locale, suplimentarea pompelor de preluare din zone mai adânci)?
6. Ce investiții concrete se iau în considerare pentru a preveni apariția unor situații de risc sistemic odată cu extinderea capacității nucleare a României?
Vă rog să transmiteți răspunsul în termenul legal, în scris și în format electronic editabil.
Comments are closed