Adresată:
Domnului Alexandru Florin ROGOBETE, Ministrul Sănătății
De către: Deputat Silviu-Octavian GURLUI
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 15.12.2025
Obiectul întrebării: Disfuncționalități sistemice în organizarea examenului de Rezidențiat și în accesul tinerilor medici la profesie – solicitare de clarificări, calendar de reformă și măsuri urgente în contextul deficitului național de personal medical
Stimate Domnule Ministru,
În exercitarea atribuțiilor parlamentare și în urma numeroaselor petiții primite din partea tinerilor medici licențiați în Medicină Generală, vă adresez prezenta interpelare privind o serie de probleme grave, persistente și sistemice care afectează atât funcționarea examenului de Rezidențiat, cât și accesul absolvenților la profesie și la parcursul lor profesional. Aceste dificultăți pun în pericol stabilitatea resurselor umane din sistemul sanitar, într-o perioadă în care România se confruntă cu:
- cel mai mare exod medical din Europa,
- peste 1.000 de localități fără medic de familie,
- o medie de vârstă înaintată a medicilor activi în medicina primară,
- presiune crescută asupra ATI, urgenței, epidemiologiei și psihiatriei,
- situații de criză (post-pandemie, afecțiuni cronice în creștere, presiune migratorie și riscuri de securitate).
În acest context, modul în care România gestionează accesul tinerilor medici în sistem nu este doar o chestiune administrativă, ci o problemă de siguranță națională, sănătate publică și sustenabilitate strategică.
I. SUPLIMENTAREA LOCURILOR LA REZIDENȚIAT ȘI REPARTIȚIA PE SPECIALITĂȚI CRITICE
Tinerii medici reclamă faptul că actuala structură a locurilor nu reflectă nevoile reale ale sistemului, iar deficitul de specialiști persistă, în timp ce posturile rămân neocupate, iar candidații sunt respinși cu diferențe minime.
Argumente suplimentare:
- Conform Raportului European al Mobilității Medicale, România pierde anual câteva mii de medici, în special din medicina de familie, ATI și urgență.
- Media europeană de medici la 1.000 locuitori este de 3,9, în timp ce România se situează în jurul valorii de 3,1, cu distribuție profund inegală regional.
- Ordinul MS nr. 1881/2019 a suplimentat cifra de școlarizare cu 2.448 locuri – demonstrând că astfel de decizii sunt posibile și necesare.
- Spitale din mediul rural sau orașe mici funcționează la limita continuității, având ani întregi posturi scoase la concurs fără candidați.
Problemă corectivă:
În timp ce nevoia de personal este majoră, absolvenții sunt respinși cu diferențe de 1–2 puncte, reprezentând un dezechilibru între nevoile reale și rigiditatea mecanismului de alocare.
II. PRAGUL DE PROMOVARE – NECESITATEA UNEI REEVALUĂRI LOGICE ȘI MĂSURATE
Tinerii medici solicită scăderea pragului la 55% sau chiar 50%, în special pentru specialitățile cu deficit.
Considerații obiective:
- Pragul a fost ajustat de mai multe ori în trecut, fapt ce demonstrează elasticitatea sistemului.
- Ordinul MS nr. 3957/6703/2023 a redus pragul de la 65% la 60%.
- În primii ani ai sistemului, pragul era 50%, fără a afecta calitatea profesională a medicilor formați atunci.
Problema majoră:
Grilele sunt elaborate de experți internaționali (inclusiv UK), având un nivel de complexitate adesea peste programa națională, transformând examenul într-un mecanism de triere excesiv, nu de compatibilitate cu practica medicală.
III. „MEDICUL CU COMPETENȚE LIMITATE” – O SOLUȚIE PRAGMATICĂ PENTRU ZONE DEFICITARE
România se confruntă cu zone întregi fără acces la servicii medicale de bază.
Implementarea statutului de absolvent cu drept restrâns de practică, sub supraveghere, reprezintă o soluție de tip european, aplicată deja în:
- Franța (statutul de “médecin adjoint”),
- UK (“foundation doctor”),
- Germania (“Assistenzarzt” în faza preliminară). Beneficii sistemice:
- reduceri ale presiunii asupra orașelor mari,
- reducerea exodului prin oferirea unei oportunități imediate de practică,
- suplinirea temporară a deficitului critic în medicina de familie, medicina muncii etc.
Precedent intern: OUG 18/2009 deja menționează conceptul.
IV. AVIZUL DE LIBERĂ PRACTICĂ LA ABSOLVIRE – O DISCUTIE NECESARĂ
România este printre puținele state UE care nu permit niciun tip de practică clinică autonomă unui absolvent de Medicină, chiar limitată.
Argumente structurale:
- 1.000+ localități fără medic de familie,
- vârsta medie a medicilor de familie peste 57 de ani,
- mortalitate evitabilă printre cele mai ridicate din UE,
- presiune crescută pe ATI, urgență, oncologie.
A oferi un drept de exercițiu limitat, cu stagii modulare, ar reduce vulnerabilitățile sistemice fără a afecta calitatea formării.
V. SESIUNEA EXTRAORDINARĂ DE REZIDENȚIAT – NECESITATE URGENTĂ
Sesiunea unică anuală:
- blocază mii de tineri într-un vid profesional de 10–12 luni
- determină migrație accelerată către alte țări,
- afectează financiar tinerii și familiile lor.
O sesiune de vară ar alinia România la practica altor state europene.
VI. SUPLIMENTAREA PERSONALULUI ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ SAU CONFLICT
În contextul geopolitic actual, se impune recalibrarea resurselor umane din:
- ATI,
- Medicină de urgență,
- Medicină de familie (pentru continuitate civilă).
Legea 95/2006 și OUG 21/2004 prevăd mecanisme, însă acestea necesită actualizare și recalibrare.
VII. BIBLIOGRAFIA ȘI PREDICTIBILITATEA – UN BLOCAJ LEGISLATIV ÎN CURS OG 44/2024, care prevede:
- eliminarea examenelor pe subdomenii,
- extinderea termenului de anunțare a tematicii la 12 luni,
VIII. NECESITATEA ANONIMIZĂRII EXAMENULUI
Reintroducerea numelui candidatului pe grilă ridică probleme de:
- imparțialitate,
- percepție publică,
- vulnerabilitate la suspiciuni,
- risc reputațional pentru instituția organizatoare.
Standardul internațional al evaluărilor de tip high-stakes recomandă anonimizarea completă.
ÎNTREBĂRI EXTINSE ADRESATE DOMNULUI MINISTRU
Vă solicit să precizați:
1. Care este strategia Ministerului privind suplimentarea locurilor la Rezidențiat, corelată cu date demografice și epidemiologice?
2. Luați în calcul ajustarea pragului de promovare în funcție de deficitul sistemic și complexitatea grilelor?
3. Ce demersuri întreprinde Ministerul pentru implementarea statutului de „medic cu competențe limitate”?
Vă rog să transmiteți răspunsul în termenul legal, în scris și în format electronic editabil.
Comments are closed