Adresată: Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Domnul Dragoș Pîslaru
De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul interpelării: Cererile de plată nr. 3 și nr. 4 din PNRR, riscul de neîncasare a fondurilor europene și impactul asupra deficitului bugetar
Stimate domnule Ministru,
Vă adresez prezenta interpelare în scopul clarificării situației cererilor de plată nr. 3 și nr. 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență, având în vedere impactul direct pe care întârzierea, suspendarea sau respingerea unor sume îl poate avea asupra bugetului de stat, asupra beneficiarilor care au contracte în derulare și asupra deficitului bugetar.
Potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a transmis Comisiei Europene, la data de 15 decembrie 2023, cererea de plată nr. 3 din PNRR, în valoare de aproximativ 2,7 miliarde euro. Cererea acoperea 74 de ținte și jaloane, aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022. Ulterior, Comisia Europeană a evaluat parțial pozitiv cererea de plată nr. 3, constatând îndeplinirea satisfăcătoare a 68 din cele 74 de jaloane și ținte. Pentru jaloanele rămase neîndeplinite sau neclarificate, procedura europeană permite suspendarea parțială a plății, astfel încât statul membru primește doar suma aferentă jaloanelor acceptate. În luna iunie 2025, România a încasat aproximativ 1,3 miliarde euro aferent cererii de plată nr. 3, în timp ce o sumă importantă a rămas suspendată sau condiționată de clarificări și măsuri suplimentare.
În ceea ce privește cererea de plată nr. 4, MIPE a anunțat depunerea oficială a acesteia în luna decembrie 2025, valoarea comunicată fiind de 2,62 miliarde euro. Potrivit informațiilor publice, cererea de plată nr. 4 include 62 de ținte și jaloane, exclusiv pe componenta de grant.
Mecanismul PNRR este diferit de logica obișnuită a cererilor de rambursare aferente proiectelor cu fonduri europene. În cazul Mecanismului de Redresare și Reziliență, plățile sunt condiționate de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate, nu doar de existența unor facturi sau cheltuieli efectuate. Comisia Europeană precizează că un jalon sau o țintă este considerat îndeplinit numai după ce statul membru transmite dovada printr-o cerere de plată, iar Comisia evaluează pozitiv îndeplinirea acestuia.
Prin urmare, dacă statul român a lansat contracte, a făcut plăți, a acceptat facturi sau a creat obligații față de beneficiari ori furnizori, dar cererea de plată aferentă nu este aprobată integral de Comisia Europeană, diferența poate rămâne temporar sau definitiv în sarcina bugetului național. În asemenea situații, efectele sunt majorarea deficitului bugetar sau amânarea unor plăți către beneficiari și contractori.
Având în vedere caracterul urgent al implementării PNRR, termenul-limită din 2026 pentru îndeplinirea reformelor și investițiilor și necesitatea unei imagini clare asupra riscurilor bugetare generate de sumele neîncasate, vă rog să precizați:
- Care este situația la zi a cererii de plată nr. 3 din PNRR, indicând suma solicitată inițial, suma efectiv încasată, suma suspendată, suma recuperată ulterior, suma rămasă în risc de pierdere și jaloanele sau țintele care au determinat suspendarea ori neplata integrală?
- Care este situația la zi a cererii de plată nr. 4 din PNRR, indicând valoarea totală solicitată, numărul de jaloane și ținte incluse, stadiul evaluării de către Comisia Europeană, clarificările solicitate României, jaloanele aflate în risc și calendarul estimat pentru aprobarea și încasarea sumelor?
- Care este valoarea totală a contractelor, facturilor, cererilor de transfer, cererilor de plată către beneficiari sau obligațiilor bugetare deja asumate de statul român pentru investiții incluse în cererile de plată nr. 3 și nr. 4, defalcat pe ministere coordonatoare, componente PNRR, reforme, investiții și sursa de finanțare?
Comments are closed