Către: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului ministru Dragoș-Nicolae Pîslaru
De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș
Subiectul întrebării: Stadiul de doar 52% al țintelor PNRR cu doar o lună înainte de termenul-limită de 31 august 2026 și riscul pierderii definitive a unor sume importante
Stimate domnule ministru,
Datele afișate pe platforma oficială a Comisiei Europene, „Recovery and Resilience Scoreboard”, arată că, la aproximativ o lună de termenul-limită de 31 august 2026, România are îndeplinite doar 52% dintre țintele și jaloanele asumate prin PNRR, restul de 48% nu au fost încă evaluate, iar 1% sunt suspendate. La capitolul plăți, țara a încasat 8,65 miliarde de euro din cele 13,5 miliarde alocate ca granturi și 4,32 miliarde din cele 7,83 miliarde disponibile ca împrumuturi. Cu alte cuvinte, în ultimele săptămâni dinaintea închiderii, aproape jumătate din angajamentele asumate sunt fie neîndeplinite, fie într-un stadiu care nu permite încă validarea lor.
Aceste cifre, domnule ministru, nu descriu doar o întârziere de calendar, ci un risc financiar și strategic de prim rang pentru țară – PNRR a fost prezentat, ani la rând, drept cea mai mare oportunitate de modernizare a României din ultimele decenii, iar fondurile sale au fost deja incluse în proiecțiile bugetare și în programele de investiții, iar ratarea unor jaloane nu înseamnă doar bani europeni pierduți, ci și proiecte începute și lăsate neterminate, angajamente contractuale față de constructori și furnizori care rămân descoperite, și presiune suplimentară pe bugetul național, care va trebui să acopere din surse proprii ceea ce nu mai poate fi decontat de la Bruxelles.
Situația unora dintre obiective este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ele vizează domenii esențiale. Investiția în capacitățile de producție a hidrogenului verde pentru stocarea energiei și decarbonizarea industriei, în valoare de 86,5 milioane de euro, figurează îndeplinită în proporție de doar 3,3%. La fel de expuse sunt plățile către cel puțin 200 de unități sanitare publice pentru sisteme informatice interoperabile și infrastructură digitală, alături de formarea a cel puțin 3.000 de cadre medicale, precum și digitalizarea sistemului judiciar, unde din cele 242 de milioane de euro alocate s-au executat circa 50 de milioane, adică 21%. Acestea nu sunt cheltuieli birocratice, ci investiții de care depind tranziția energetică, modernizarea spitalelor și funcționarea unei justiții digitalizate — exact domeniile în care România are cel mai mult de recuperat.
Față de cele de mai sus, vă rog să îmi comunicați, următoarele:
- Care este lista completă a jaloanelor și țintelor aflate în prezent în categoria de „risc ridicat” de neîndeplinire, cu valoarea aferentă fiecăruia și cu procentul de realizare la zi?
- Care este suma totală, în granturi și împrumuturi, pe care România riscă să o piardă definitiv în cazul în care aceste obiective nu sunt îndeplinite până la 31 august 2026?
- Pentru fiecare dintre obiectivele cu grad de realizare foarte scăzut menționate public — producția de hidrogen verde, digitalizarea a cel puțin 200 de unități sanitare, digitalizarea sistemului judiciar — care este cauza rămânerii în urmă și ce plan de recuperare există pentru intervalul rămas?
- A solicitat România Comisiei Europene, la fel ca peste jumătate dintre statele membre, o revizuire a planului pentru țintele imposibil de atins în termen? Dacă da, care este stadiul acestor negocieri; dacă nu, din ce motiv nu s-a recurs la această posibilitate?
- Pentru proiectele începute și finanțate parțial care nu mai pot fi finalizate și decontate prin PNRR, ce soluție de finanțare este avută în vedere pentru a nu le abandona, și care este impactul estimat asupra bugetului național?
- Ce răspundere instituțională a fost stabilită pentru gestionarea care a condus la un grad de îndeplinire de doar 52% în ultima lună dinaintea termenului și ce măsuri sunt luate pentru a proteja, în acest interval final, sumele care încă mai pot fi salvate?
Comments are closed