Către: Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai Dimian, ministru

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Situația admiterii în învățământul liceal în județul Mureș, în contextul desființării nivelului profesional din structura învățământului postgimnazial

                             Stimate domnule ministru,

Admiterea din vara acestui an s-a desfășurat pentru prima dată după eliminarea învățământului profesional ca nivel distinct al învățământului postgimnazial, locurile respective fiind preluate în oferta liceală. Consecințele acestei schimbări au început, deja, să fie vizibile în datele publicate la nivel județean.

În județul Brașov, potrivit informațiilor apărute în presă, cea mai mică medie cu care s-a intrat la liceu în acest an a fost 1,00, zece elevi au fost admiși cu medii cuprinse între 1 și 1,99, iar după prima etapă de repartizare au rămas neocupate 573 de locuri — cel mai mare număr înregistrat până acum în acel județ. Inspectoratul Școlar Județean a precizat public că rezultatele nu mai pot fi comparate cu cele din anii anteriori tocmai din cauza dispariției nivelului profesional.

Aceste cifre, domnule ministru, nu sunt simple statistici locale, ci consecințele previzibile ale unor decizii de politică publică aplicate fără o evaluare prealabilă a efectelor asupra parcursului școlar al elevilor – un copil admis la liceu cu media 1 sau 2 nu are șansa de a recupera, în cadrul unei filiere teoretice sau tehnologice, decalajele acumulate în opt ani de școală. Este un elev pe care sistemul îl declară formal „liceean”, dar căruia nu îi oferă nici sprijinul remedial necesar, nici formarea practică pe care ruta profesională i-o punea, până acum, la dispoziție. Riscul imediat este creșterea abandonului școlar în clasele a IX-a și a X-a, iar riscul pe termen mediu este alimentarea, an de an, a categoriei tinerilor care nu sunt nici în educație, nici în ocupare, nici în formare — o categorie în care România se află deja printre ultimele poziții din Uniunea Europeană.

În același timp, economia locală rămâne fără absolvenții calificați pe care îi solicită. Angajatorii care investiseră în școli profesionale, în ateliere și în programe de învățământ dual se confruntă acum cu incertitudine privind statutul acestor parcursuri și, implicit, cu perspectiva unui deficit accentuat de forță de muncă în meserii esențiale. Pe de altă parte, sute de locuri rămase libere după prima etapă de repartizare arată totodată că planul de școlarizare a fost construit fără o corelare cu numărul absolvenților de gimnaziu și cu opțiunile lor.

Față de aceste aspecte, vă solicit, domnule ministru, să îmi comunicați următoarele:

1. Care a fost, în județul Mureș, numărul total al candidaților repartizați în prima etapă a admiterii 2026, precum și numărul elevilor admiși cu medii sub 5,00, defalcat pe intervale (1–1,99; 2–2,99; 3–3,99; 4–4,99)?
2. Care a fost cea mai mică medie de admitere înregistrată în județ și la ce unitate de învățământ?
3. Câte locuri au rămas neocupate după prima etapă de repartizare, defalcat pe filiere, profiluri și unități de învățământ, și cum se raportează acest număr la anii școlari 2024–2025 și 2025–2026?
4. Câți absolvenți de clasa a VIII-a din județ nu au fost repartizați în prima etapă și ce măsuri au fost luate pentru includerea lor într-o formă de învățământ?
5. Ce măsuri de sprijin remedial, cu finanțare și încadrare de personal asigurate, are în vedere ministerul pentru elevii admiși în clasa a IX-a cu medii sub 5,00, începând cu anul școlar 2026–2027?
6. A realizat ministerul, anterior eliminării nivelului profesional din structura învățământului postgimnazial, un studiu de impact privind efectele asupra abandonului școlar și asupra ofertei de calificări? În caz afirmativ, solicit comunicarea acestuia.
7. Ce se întâmplă, în anul școlar 2026–2027, cu clasele de învățământ dual și cu parteneriatele încheiate cu operatori economici din județ, în condițiile reorganizării ofertei de școlarizare?