Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru interimar

Ministerul Finanțelor, domnului Alexandru NAZARE, ministru interimar

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Deteriorarea echilibrului bugetelor de asigurări sociale și măsurile avute în vedere pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii

                                   Stimați domni miniștri,

Potrivit Raportului anual al Consiliului Fiscal pentru anul 2025, deficitul cumulat al bugetelor de asigurări sociale, respectiv pensii, șomaj și sănătate, a ajuns la 27,8% din deficitul bugetar total al României, față de 20,4% în anul 2024. Deficitul acestor bugete, exprimat ca pondere în produsul intern brut, s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce deficitul bugetar total s-a redus cu 1,4 puncte procentuale.

Analizat separat, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, incluzând pensiile militare plătite prin Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații, a atins 52,4 miliarde de lei în anul 2025, în creștere cu 12,7 miliarde de lei față de anul precedent. Gradul de autofinanțare a sistemului, adică proporția în care veniturile din contribuții acoperă cheltuielile cu pensiile, a coborât la 73,1%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din cheltuielile sistemului sunt acoperite din alte surse bugetare. Execuția cheltuielilor cu asistența socială a ajuns la 250,9 miliarde de lei, cu aproximativ 8,6 miliarde peste nivelul prevăzut inițial în buget și cu aproape 27 de miliarde peste execuția anului 2024.

Consiliul Fiscal identifică drept cauză principală impactul anualizat al recalculării pensiilor din sistemul public, aplicată începând cu 1 septembrie 2024, și avertizează că presiunea structurală asupra acestor bugete va crește pe termen mediu și lung, pe fondul îmbătrânirii populației și al ratei reduse de participare pe piața muncii, de aproximativ 67%, față de o medie europeană de 75,3%.

Rețin, totodată, că evoluția pe termen lung arată o problemă de administrare a bazei de contribuabili, nu doar de nivel al prestațiilor. În anul 2018, ponderea deficitului sistemelor de asigurări sociale în deficitul bugetar total coborâse la 7,1%, ca urmare a reașezării contribuțiilor sociale, iar în 2019 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat scăzuse la 9,7 miliarde de lei, pe fondul creșterii numărului de salariați.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este execuția bugetului asigurărilor sociale de stat la data răspunsului, care este deficitul estimat pentru anul 2026 și cum se raportează acesta la nivelul de 52,4 miliarde de lei înregistrat în anul 2025?
2. Care este, la data răspunsului, gradul de autofinanțare a sistemului public de pensii, ce estimare are Ministerul pentru anii 2027 și 2028 și ce sume sunt transferate anual de la bugetul de stat pentru acoperirea diferenței?
3. Care este numărul contribuabililor la sistemul public de pensii și numărul beneficiarilor, cum a evoluat raportul dintre aceștia în ultimii cinci ani și care este proiecția pentru următorul deceniu?
4. Ce sume reprezintă, în cadrul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat, pensiile din sistemul public general, pensiile militare și pensiile agricultorilor, și care este contribuția fiecărei categorii la veniturile sistemului?
5. Ce măsuri au fost adoptate pentru extinderea bazei de contribuabili și pentru creșterea ratei de participare pe piața muncii, aflată la aproximativ 67% față de media europeană de 75,3%, și ce rezultate au produs acestea în ultimii trei ani?
6. Care este estimarea Ministerului privind dimensiunea muncii nedeclarate și a veniturilor sustrase de la plata contribuțiilor sociale, ce sume au fost recuperate prin acțiunile de control din ultimii trei ani și ce program are Guvernul în acest domeniu?
7. A fost realizată, înainte de aplicarea recalculării pensiilor din septembrie 2024, o evaluare a impactului bugetar anualizat al acestei măsuri, iar dacă da, cum se compară estimările din acea evaluare cu execuția înregistrată în anul 2025?
8. Care este poziția Guvernului față de recomandarea Consiliului Fiscal privind ajustarea graduală a vârstei de pensionare, corelată cu speranța de viață, și există la nivelul Ministerului un proiect în acest sens?
9. Ce strategie cu ținte și termene asumate are Guvernul pentru asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii, astfel încât echilibrarea acestuia să nu se realizeze prin diminuarea drepturilor aflate în plată ori prin amânarea indexărilor prevăzute de lege?