Către: Ministerul Apărării Naționale, domnului Radu-Dinel Miruță, ministru

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Configurația hibridă atipică a sistemelor de apărare antiaeriană SPYDER achiziționate de România și implicațiile ei asupra costurilor și interoperabilității

                             Stimate domnule ministru,

România a semnat, în cadrul unui acord-cadru cu trei contracte subsecvente, achiziția de sisteme antiaeriene SHORAD/VSHORAD de tip SPYDER, produse de compania israeliană Rafael, într-o valoare totală de circa 10,33 miliarde de lei fără TVA, adică aproximativ 2,038 miliarde de euro fără TVA, una dintre cele mai mari achiziții de apărare recente ale țării, menită să acopere un gol serios în apărarea antiaeriană cu rază scurtă, cu atât mai important în contextul de securitate de la Marea Neagră.

Conform unor date preluate de la publicații internaționale de profil, România ar fi optat pentru o configurație hibridă a sistemului, diferită de varianta standard livrată până acum aliaților: radare produse de Leonardo (RADA) în locul radarelor israeliene ELTA din configurația originală și integrarea unor rachete poloneze Piorun pe componenta cu rază foarte scurtă, iar dacă informațiile se confirmă, ar rezulta o configurație pe care niciun alt stat NATO care operează SPYDER nu a ales-o — spre deosebire, de pildă, de Cehia, care a preluat varianta cu radare ELTA.

Consider, stimate domnule ministru, că trebuie pusă în discuție cât se poate de serios transparența alegerii tehnice și justificarea ei, fiindcă radarul este senzorul central al oricărui sistem antiaerian, iar o configurație unică, nestandardizată, poate atrage costuri și riscuri suplimentare precum validări și testări în plus, dificultăți de mentenanță și de integrare, dependență de mai mulți furnizori și, potențial, o interoperabilitate mai greu de asigurat în cadrul apărării aliate. Iar când statul cheltuiește peste două miliarde de euro, bani publici, pentru un sistem strategic, consider, de asemenea, că cetățeanul are dreptul să știe că soluția a fost aleasă pentru performanța ei, nu în pofida unor semne de întrebare lăsate fără răspuns. 

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Confirmă Ministerul că sistemele SPYDER care vor intra în dotarea Armatei României vor avea o configurație diferită de cea standard — respectiv radare Leonardo/RADA în locul radarelor israeliene ELTA și integrarea de rachete Piorun pe componenta VSHORAD — și, dacă da, în ce documente contractuale este stabilită această configurație?
2. Care au fost criteriile și argumentele tehnice și operaționale pe baza cărora s-a optat, dacă este cazul, pentru radare RADA în locul radarelor ELTA care echipează configurația originală, validată operațional, și cine a fundamentat această alegere?
3. A fost această configurație hibridă cerută prin caietul de sarcini al licitației ori a rezultat din oferta câștigătoare, și a fost evaluat comparativ, în cadrul procedurii, un scenariu cu configurația standard, cu radare ELTA?
4. Ce implicații are configurația aleasă asupra costului total de achiziție și asupra costurilor pe ciclul de viață — mentenanță, muniție, instruire, testare și integrare —, în raport cu varianta standard operată de ceilalți aliați?
5. Ce testări și validări suplimentare presupune o configurație care nu a mai fost livrată în alte state NATO, cine le suportă financiar și în ce mod afectează acestea termenele de livrare și de atingere a capacității operaționale?
6. Cum se asigură interoperabilitatea acestei configurații cu celelalte sisteme de apărare antiaeriană din dotarea Armatei — inclusiv cu radarele ELTA achiziționate anterior pentru sistemele HAWK — și cu arhitectura integrată de apărare aeriană a NATO?
7. Există posibilitatea, în limitele legislației privind achizițiile publice, ca prin contractele subsecvente configurația să fie readusă la varianta standard cu radare ELTA, și analizează Ministerul această opțiune?