Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Clarificări despre traiectoria nesustenabilă a datoriei publice, costul în creștere al îndatorării și absența unei strategii de management al datoriei

Către: Ministerul Finanțelor, domnului ministru Alexandru Nazare 

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Clarificări despre traiectoria nesustenabilă a datoriei publice, costul în creștere al îndatorării și absența unei strategii de management al datoriei

Stimate domnule ministru,

Raportul de convergență pentru 2026, publicat de Comisia Europeană, plasează România într-o situație îngrijorătoare în privința finanțelor publice – ponderea datoriei guvernamentale în produsul intern brut a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025, este estimată la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, iar pe termen mediu este proiectată să ajungă la aproximativ 90% din PIB în 2036, drept pentru care Comisia avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei sunt ridicate, pe fondul unui deficit primar mare și al creșterii plăților de dobânzi.

În cifre absolute, datoria publică raportată de Ministerul Finanțelor a ajuns, în februarie 2026, la 1.236 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 250 de miliarde de dolari. Pentru a înțelege amploarea, această valoare a depășit datoria guvernamentală a Ucrainei, țară aflată de patru ani într-un război devastator, unde peste jumătate din cheltuielile publice merg către apărare dar, care, spre deosebire de România, și-a aprobat, în decembrie 2025, o strategie de management al datoriei pe termen mediu și prevede înființarea unei agenții dedicate.

La acestea se adaugă și costul îndatorării – pentru anul 2026, serviciul datoriei publice depășește 205 miliarde de lei, din care aproximativ 60 de miliarde reprezintă dobânzi și comisioane, iar restul de circa 145 de miliarde sunt împrumuturi ajunse la scadență, refinanțate în mare parte prin noi împrumuturi — mecanismul de „rostogolire” a datoriei. Costul mediu al datoriei era de 5,3% pe an în februarie 2026, cu o dobândă medie de 6,6% pe piața internă și 4,2% pe finanțarea externă, în condițiile unei expuneri valutare semnificative și ale unei perspective negative din partea agențiilor de rating.

Întrucât cadrul legal este stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică și prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, iar România se află în procedură de deficit excesiv, domnule ministru, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care este structura actualizată a datoriei publice guvernamentale, defalcată pe monede (lei, euro, dolari, alte valute), pe scadențe (sub 1 an, 1–5 ani, peste 5 ani) și pe categorii de deținători (bănci comerciale, fonduri de pensii, investitori străini, populație), la cea mai recentă dată disponibilă.
2. Ce volum de datorie ajunge la scadență în anii 2026 și 2027, ce parte urmează a fi refinanțată prin noi împrumuturi și la ce niveluri de dobândă au fost contractate emisiunile recente, comparativ cu cele care ajung la scadență.
3. Care este proiecția plăților de dobânzi pentru perioada 2026–2029, exprimată atât în valoare absolută, cât și ca pondere în PIB și în totalul cheltuielilor bugetare, și care este raportul dintre sumele alocate plății dobânzilor și cele alocate investițiilor publice.
4. Ce pondere din împrumuturile contractate în 2025 și 2026 a finanțat cheltuieli curente, de funcționare și de consum, și ce pondere a finanțat cheltuieli de investiții cu efect de creștere economică.
5. Există o strategie de management al datoriei publice pe termen mediu, actualizată și asumată public; în caz afirmativ, care sunt principalele ținte și măsuri; în caz negativ, ce instrumente folosește ministerul pentru a evita o gestionare de la o emisiune la alta și o eventuală dependență de condiții de piață nefavorabile.
6. Ce măsuri de gestionare a riscului valutar sunt aplicate, având în vedere că o parte importantă a datoriei este denominată în valută, și care ar fi impactul estimat asupra costurilor de finanțare al unei deprecieri a leului cu 5%, respectiv 10%.
7. Care este situația comunicării cu agențiile internaționale de rating, ce angajamente au fost transmise pentru evitarea unei retrogradări și care ar fi impactul estimat al unei retrogradări sub pragul investițional asupra costului de finanțare a statului.
8. Ce măsuri de ajustare fiscală sunt asumate pentru a inversa traiectoria de creștere a datoriei semnalată de Comisia Europeană, ce ținte de deficit bugetar sunt prevăzute pentru perioada 2026–2029 și ce calendar de revenire sub pragul de 3% din PIB a fost convenit în cadrul procedurii de deficit excesiv.
9. În ce măsură creșterea serviciului datoriei și a plăților de dobânzi afectează fondurile de investiții publice alocate județului [județul], ce proiecte de investiții de la nivelul județului au fost amânate sau reduse din această cauză și ce sume au fost alocate efectiv județului pentru investiții în anii 2025 și 2026.