Adresată: Primului-ministru Florin Vasile CÎȚU
De catre: Deputat AUR Pușcașu Florin Lucian
Circumscripția electorală nr 35 Suceava
Grup Parlamentar AUR
Obiectul interpelării: Salvați locurile de muncă de la Mina Crucea, județul Suceava
Mina de uraniu de la Crucea, județul Suceava este un obiectiv strategic național și singura mină de uraniu încă activă din România. De aici pleacă materia primă care alimentează Centrala Nucleară de la Cernavodă. Mina Crucea este unică în felul ei, dar este in pericol să dispară și odată cu ea sutele de locuri de muncă, mai ales, un domeniu industrial care făcea România mândră în lume.
Faptul că România dispune de un ciclu industrial complet în industria nucleară este un avantaj strategic incomensurabil, în condițiile politicii externe actuale. Uraniul extras în România ar putea alimenta reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă care sunt printre cele mai fiabile din lume, având printre cei mai buni factori de capacitate de 88a în medie, fiind printre primele zece din lume.
Lipsa investițiilor în tehnologie nouă și nedeclararea industriei uraniului un domeniu strategic national prioritar pentru investiții au făcut ca, în ultimii 30 de ani, forța de muncă să scadă de la 11.000 de salariați în anii 90 la cca. 300 astăzi.
Deschiderea exploatărilor de uraniu din județele învecinate, unde există un zăcământ bogat, cea de la Grințieș în Neamț și cea de la
Tulgheș în Harghita ar crea peste 600 de locuri de muncă care fie ar putea fi ocupate de specialiștii de la mina Crucea, fie ar putea funcționa în paralel pentru maximizarea exploatărilor de uraniu. Deschiderea acestora se poate face numai după asumarea programului de investiții și retehnologizare al Ministerului Energiei.
În ciuda evoluțiilor tehnologice, minereul de uraniu se extrage în continuare în România ca acum 30 ani: cu târnăcopul, pichamărul, lopata și roaba. În prezent, un miner care lucrează la front în abataj are un salariu de aproximativ 2.500 de lei, chiar dacă a ajuns la pragul pensionării. Discrepanța dintre salariile minerilor din exploatări și personalul TESA de la sediul central este uriașă.
Odată cu mina de la Crucea dispare și mineritul de uraniu din Romania. În urmă ar putea rămâne o bombă socială, dar și una ecologică. Închiderea altor mine de uraniu din țară a lăsat fără locuri de muncă zeci de mii de romani. Mai mult, la fostele mine din Banat, zeci de halde de steril de uraniu zac și astăzi neecologizate, din lipsă de finanțare.
Condițiile de lucru dintr-o mină de uraniu sunt speciale. Pe lângă umezeală și frig, oamenii riscă să se expună la radon, de exemplu, un gaz descendent al uraniului, care, în timp, poate provoca cancer bronhopulmonar, după cum spun și medicii. De asta, minerii se pensionează de tineri, după 15 ani de activitate. Oamenii de la Crucea cred însă că dacă se protejează în subteran, nu au de ce să-și facă griji. In subteranul de la Crucea, însă, oamenii spun că este mai mult un mit. Se tem mai degrabă că vor rămâne fără locuri de muncă, decât de boli profesionale. Alternative nu există. Deși trăiesc în Bucovina, turismul, de exemplu, este exclus, din cauza fricii de radiații a vizitatorilor.
Iată de ce statul român are obligația de a proteja locurile de muncă din această industrie, de a crea locuri de muncă noi la Grințieș in Neamț și cea de la Tulgheș în Harghita printr-un program asumat de investiții și
de asemenea de a îmbunătății condițile de muncă și sănătate a oamenilor care lucrează într-un domeniu de importantă strategică.
“E o zonă care… cum să vă spun eu… Fără exploatare greu va fi în zonă, chiar și pe orizontală, mica economie. Începând de la magazine, la tot ce se dezvoltă, tot pe baza exploatării de la Crucea și în special în zona Crucea și zona Ostra, Stulpicani. Impactul social e destul de mare. Satul Crucea probabil va putea fi șters de pe hartă în momentul închiderii exploatării. Valea nu mai oferă alte locuri de muncă. N-ai aici nici locuri de muncă, se duce și o meserie, nu se mai practică, deja mineritul… E un lucru dureros. Vor deschide ochii cred că prea târziu” spunea un inginer de la Mina Crucea într-un ultim interviu.
Dincolo de viitorul incert a peste 300 de familii, închiderea minei Crucea va aduce după ea o problemă sensibilă de mediu. Exploatările de uraniu lasă in urmă halde de minereu steril, care trebuie ecologizate. Mai mult, dacă stația de epurare de la Crucea nu ar rămane în funcțiune mulți ani după inchidere, apele din zonă s-ar contamina. Există însă locuri în România unde închiderea fostelor exploatări de uraniu a lăsat în urmă un peisaj dezolant, cu serioase probleme ecologice.
De asemenea, falimentul programat al Minei de la Crucea lasă comunitățile locale din zonă fără impozitele care li se cuvin, de foarte mulți ani, lăsînd comunitățile locale fără o importantă sursă de venit și cu creanțe neîncasate care le afectează dezvoltarea câțiva ani buni de acum încolo, numai Primăria Crucea având de încasat cca.600.000 de lei.
Cei peste 50 de ani de exploatare a uraniului in România au lăsat urme adânci. Atât pentru mediu, cât și pentru oameni. România se află in prezent pe punctul de a închide ultima mină radioactivă. Mii de oameni care depind de ea privesc spre un viitor incert, în timp ce zonele contaminate, rămase moştenire din trecut, zac, în continuare, fără soluții.
Domnule Prim-Ministru, vă rog să imi comunicați dacă:
- V-au fost prezentate problemele de la Mina Crucea?
- Ați identificat soluții pentru problemele reale cu care se confruntă industria mineritului, in general și cea de uraniu, în special?
Față de această situație vă solicităm un răspuns concret și aplicat care să ducă la salvarea locurilor de muncă de la Mina Crucea, finanțarea programului de investiții și de crearea locuri de muncă noi la Grințieș în Neamț și Tulgheș în Harghita precum și achitarea datoriilor pe care Compania Națională a Uraniului le are către comunitățile locale din zonă sau darea în plată a imobilelor deținute de CNU pe teritoriul județului Suceava către Primăria Crucea.
Nu există răspunsuri