„Guvernul Bolojan a reușit performanța să aibă cea mai retrogradă abordare din toate statele Uniunii Europene în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Beijing. Ca să vorbim foarte clar, trebuie să spunem că ministrul de externe, doamna Oana Țoiu, a comis o greșeală impardonabilă. A făcut o gafă care este aproape unică în istoria diplomației noastre, după 1990.
A condamnat China pentru atitudini pe care le-a avut Rusia și pentru ceea ce face Rusia, ceea ce nu este niciodată permis să se facă în relațiile internaționale. Dar haideți să ne uităm la fondul problemei. Fondul problemei este așa: România are o relație specială cu China. Asta apare în toate comunicările publice ale ministerului de externe. Adică, este politica oficială a statului român.
China este țara care a împiedicat, pe 21 august 1968, invazia sovietică în România, după celebrul discurs al lui Ceaușescu din piața Palatului Regal. Tot China este țara care, în anul 1998, a salvat România de la intrarea în incapacitate de plată, făcând un plasament în România de 120 de milioane de dolari.
Pe aceste două lucruri se bazează parteneriatul special dintre România și China. O relație specială care vine de foarte mult timp. România este, totodată, unul din statele care au contribuit, alături de Pakistan, la reluarea relațiilor diplomatice dintre Statele Unite și China. România este statul din fostul lagăr sovietic care a reușit să mențină un echilibru între URSS și China. Și pe asta se bazează relația specială dintre România și China.
Dacă ne uităm unde suntem astăzi în relația față de China, o să constatăm că avem exporturi de doar 720 de milioane de dolari către China și importuri de 7,8 miliarde de euro. De 11 ori mai mult importăm din China decât exportăm.
Putem să ne comparăm și cu alte state europene. Ungaria, de exemplu, exportă de 1,5 miliarde de euro, Polonia și Cehia de peste 3 miliarde de euro fiecare. Importurile chinezești în Ungaria sunt de peste 10 miliarde de euro. În Cehia și Polonia, de 25 de miliarde, respectiv de 34 de miliarde de euro. Statele mari ale Uniunii Europene – Germania, în primul rând, are exporturi către China de 90 de miliarde de euro și importuri din China de 96 de miliarde.
Olanda, Franța, Italia, toate au importuri și exporturi cu cifre covârșitor de mari cu China. China este, de altfel, a treia piață pentru exporturile din Uniunea Europeană, după Statele Unite și Marea Britanie. Și, în același timp, China este principala origine a mărfurilor importate în Uniunea Europeană. Unul din opt euro exportați de Uniunea Europeană este reprezentat de exporturi în China. Fiecare al patrulea euro pe care îl plătește Uniunea Europeană pentru importuri îl plătește pentru importuri din China.
Despre ce vorbim? Știe oare Oana Țoiu? Poate înțelege dimensiunea acestor cifre, dimensiunea acestei relații pe care o batjocorește într-un mod nemaiîntâlnit, repet, în diplomația românească, după 1990? Astfel de gafe n-au fost făcute nici de celebrul ministru Zăroni în anii ’50, personaj de bancuri.
Poziția internațională a României nu poate fi compromisă de o doamnă care nu poate să înțeleagă diferența între Rusia și China. Nu poți să blamezi China pentru ceea ce face Rusia. Este, repet, un fapt fără precedent, o mitocănie, dacă vreți, neuzuală în lumea diplomatică, ceea ce Oana Țoiu, ministru de externe în guvernul Bolojan, a comis zilele trecute”, a explicat senatorul AUR, Petrișor Peiu.
Comments are closed