Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni, într-o conferință de presă organizată la Palatul Parlamentului, că raportul publicat de Ministerul Finanțelor privind datoria guvernamentală atestă că gradul de îndatorare s-a accelerat fără semne de oprire.
Potrivit senatorului, România a depășit astăzi 60% din PIB datorie publică, în condițiile în care datele sunt valabile pentru luna iulie, fiind transmise cu o foarte mare întârziere.
„Avem în sfârșit, din păcate, certitudinea că datoria publică a României a depășit 60% din produsul intern brut, încălcând a cea de-a doua linie roșie din tratatul de la Maastricht, prima a fost cu depășirea pragului de 3% a deficitului bugetar. Ce este extrem de important legat de datoria publică?
Din păcate, Ministerul Finanțelor publică raportul privind datoria guvernamentală cu foarte mare întârziere. Avem deocamdată raportul pe luna iulie 2025. Conform acestui raport, datoria a atins 1070 de miliarde de euro, reprezentând 58,9% din produsul intern brut. După luna iulie mai avem încă 3 luni, august, septembrie și octombrie, suntem chiar la finalul lunii noiembrie, având în vedere ritmul de 15 miliarde de lei de până acum, ritm lunar de creștere a datoriei publice este foarte probabil că suntem la peste 1100 de miliarde de lei astăzi, ceea ce înseamnă că s-a depășit pragul de 60% din PIB al datoriei publice”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.
Acesta subliniază că doar în luna iulie a anului 2025 s-a înregistrat o creștere a datoriei cu 30 de miliarde de lei, o valoare dublă față de media lunară.
„Avem o lună iulie absolut atipică, un vârf major de creștere a datoriei publice, 30 de miliarde de lei într-o lună, dublu față de media lunară. Noi știm că am avut anul acesta trei vârfuri de plată a datoriei publice. Această creștere arată faptul că s-a rostogolit respectiva datorie cu vârful mari de tot și acum vedem luna iulie, vom vedea și luna octombrie, undeva spre sfârșitul anului sau poate chiar în ianuarie, când se îndură Ministerul de Finanțe”, a mai spus liderul senatorilor AUR.
În privința consecințelor, Petrișor Peiu a adăugat că România a devenit extrem de vulnerabilă la variațiile cursului de schimb, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut.
„Câteva chestiuni importante care devin consecințe acestei datorii publice uriașe. În primul rând, faptul că România a devenit extrem de sensibilă la variațiile cursului de schimb, pentru că 55% din această datorie este făcută în monede străine. Avem apoi altă consecință, o creștere enormă a cheltuielilor cu dobânzile care se va situa, începând de anul acesta, undeva la pragurile 3% din produsul intern brut”, a mai afirmat acesta.
Petrișor Peiu a declarat că împrumuturile contractate de statul român prin programul SAFE vor îndatora și mai mult România
„A treia consecință și cea mai importantă este că urmează împrumuturi care nu au legătură și care vor crește această datorie publică, împrumuturi care nu au legătură cu finanțarea deficitului bugetar. Și vorbim, de exemplu, de programul SAFE, 16,7 miliarde de euro, 85 de miliarde de lei, care vor fi împrumutate de România, adunate la această datorie deja extrem de mare, adică vom avea 4-5 puncte procentuale din PIB aduse de acest împrumut SAFE.
Acum se împrumută Uniunea Europeană, emite obligațiuni și se împrumută pentru a ne da nouă acești bani împrumut, noi vom plăti cel puțin acea datorie. Se împrumută astăzi Uniunea Europeană, emite titluri la o dobândă între 3,1 și 3,17% pe an. Toate aceste costuri le vom regăsi în costurile noastre cu datoria publică și tot acest nivel suplimentar de datorie publică se va adăuga celor peste 1.100 de miliarde de lei pe care le avem deja în datoria publică”, a afirmat acesta.
Potrivit senatorului, creșterea inflației din cauza taxelor și impozitelor majorate de Guvernul Bolojan pentru reducerea datoriei publice este „ucigătoare pentru țară”.
„Guvernul are senzația că își rezolvă problema veniturilor crescându-le în mod artificial prin faptul că au crescut taxele și prețurile. Guvernul colectează mai mulți bani din încasările pe TVA și accize. De asemenea, venind presiuni pe zona salarială, guvernul va încasa mai mult din veniturile pe impozitul pe venit. Dar, pe de altă parte, guvernul cade singur în propria capcană pentru că își crește prețurile cu care achiziționează bunurile și serviciile, crește cheltuiala cu dobânzile pe care le plătește și nu în ultimul rând toate investițiile pe care le face statul devin mai scumpe, odată cu această creștere a prețurilor.
Chiar dacă pe termen scurt inflația aduce venituri mai mari la buget, pe termen lung se va reașeza deficitul bugetar și vom vedea la sfârșitul anului că el va fi tot în jur de 9%.
Deci este guvernul într-o capcană care vine din faptul că vrea să reducă deficitul doar din creșteri de taxe, din creșteri de venituri și nu acceptă ideea reducerilor de cheltuieli.
În mod ridicol, de exemplu, săptămâna trecută în acel bilanț, premierul Bolojan vorbea de o reducere a cheltuielilor cu salariile personalului bugetar cu 500 de milioane de lei într-o lună, în luna octombrie, la un fond de salarii de 14 miliarde de lei pe lună.
Adică dacă este să fim raționali, rezonabili, vom observa că această reducere de cheltuieli provenită din comasarea unor sporuri și din limitarea unor sporuri este ridicolă în raport cu creșterile de cheltuieli pe care le generează prin creșterea de taxe și prin creșterea prețurilor la energie”, a mai spus liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Comments are closed