Petre Pușcașu – Întrebare – Responsabilități și consecințe ale depășirii pragurilor fiscale UE – situația datoriei publice și a deficitului bugetar

Către: Domnul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Responsabilități și consecințe ale depășirii pragurilor fiscale UE – situația datoriei publice și a deficitului bugetar

  Domnule ministru,

Depășirea pragurilor stabilite de uniunea fiscal-bugetară din Uniunea Europeană pentru datoria publică și pentru deficitul bugetar reprezintă o premieră gravă în evoluția finanțelor publice ale României – datele oficiale arată că datoria administrației publice a României a trecut pragul de 60 % din Produsul Intern Brut, situându-se la aproximativ 60,2 % în noiembrie 2025, după ce în ultimii ani a crescut constant, din cauza deficitului bugetar persistent și a cheltuielilor neacoperite de venituri, limită ce reprezintă una dintre condițiile de bază prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar încălcarea sa atrage atenția asupra sustenabilității finanțelor publice. 

Mai mult decât atât, România încalcă, simultan, și celălalt criteriu fiscal major, acela al deficitului bugetar sub 3 % din PIB, conform observațiilor experților și datelor statistice recente, deficitul rămânând semnificativ peste această limită în ultimii ani – această situație pune sub semnul întrebării credibilitatea fiscal-bugetară a țării în fața partenerilor externi și a piețelor financiare, prin prisma angajamentelor asumate în cadrul UE și tratatelor de aderare, și afectează capacitatea statului de a atrage investiții și de a menține stabilitatea macroeconomică pe termen mediu și lung. 

În condițiile în care Guvernul afirmă, în esență, că depășirea pragului de 60 % nu semnifică o criză imediată, ci o consecință a acumulării cheltuielilor mai mari decât veniturile de-a lungul anilor, domnule ministru, consider că opinia publică rămâne fără răspunsuri clare privind responsabilitatea decizională pentru aceste derapaje fiscale și măsurile corrective asumate. 

Având în vedere gravitatea situației și impactul acesteia asupra credibilității bugetare a României, vă solicit să răspundeți, punctual, la următoarele:

1. Care sunt cauzele principale identificate de Ministerul Finanțelor care au condus la depășirea pragului de 60 % din PIB pentru datoria publică și la menținerea deficitului bugetar mult peste pragul de 3 % impus de legislația fiscală europeană, inclusiv analiza factorilor structurali și conjuncturali?
2. Ce responsabilități instituționale și decizionale atribuie ministerul politicilor fiscale și echipei de conducere actuale pentru acumularea acestor deviații de la regulile UE, dată fiind evoluția fiscal-bugetară din ultimii ani?
3. Care sunt măsurile urgente, concrete și calendarizate pe care Guvernul intenționează să le implementeze pentru ajustarea fiscală necesară, astfel încât România să revină în limitele cerute de tratatele și criteriile Uniunii Europene, și în ce termene estimate?
4. În ce mod aceste măsuri vor proteja capacitatea statului de a finanța cheltuieli esențiale pentru cetățeni — inclusiv sănătate, educație și infrastructură — fără a recurge la creșteri impozite disproporționate sau la reducerea investițiilor publice?
5. Cum apreciați impactul pe termen mediu al actualei traiectorii de îndatorare asupra ratingului de țară, costurilor de finanțare externe și poziției României în cadrul piețelor financiare internaționale?