Adresată:
Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
De către: Deputat Petre PUȘCAȘU
Circumscripția electorală: nr. 31 Prahova
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.02.2026
Obiectul întrebării: De la strategie la nepăsare – deșertificarea ca politică ratată
Stimată doamnă ministru,
Modul în care statul român a tratat strategia națională împotriva deșertificării reprezintă un exemplu clasic de politică publică abandonată după adoptare, fără urmărirea rezultatelor și fără asumarea consecințelor. Deșertificarea nu mai este o ipoteză teoretică sau un avertisment îndepărtat, ci o realitate care afectează, deja, zone întinse din sudul și estul României, cu impact direct asupra agriculturii, securității alimentare și nivelului de trai al comunităților rurale, iar gravitatea situației este amplificată de faptul că România a avut documente strategice, planuri de acțiune și angajamente asumate la nivel european și internațional, dar a eșuat, constant, în transformarea acestora în politici funcționale. Lipsa perdelelor forestiere, degradarea solurilor, reducerea resurselor de apă și abandonarea sistemelor de irigații nu sunt accidente naturale, ci consecințe ale inacțiunii și ale fragmentării instituționale.
Apreciez, stimată doamnă ministru, că, în timp ce alte state au tratat combaterea deșertificării ca pe o prioritate strategică, România a transformat strategia într-un document fără urmări, iar acest eșec are efecte economice și sociale directe, precum scăderea productivității agricole, pierderi pentru fermieri, depopularea zonelor afectate și creșterea dependenței de importuri.
Având în vedere cele expuse, vă adresez următoarele întrebări:
1. Care este stadiul actual de implementare al strategiei naționale împotriva deșertificării, raportat la obiectivele, termenele și indicatorii de rezultat asumați la momentul adoptării acesteia?
2. Ce suprafețe de teren au fost afectate de fenomene de degradare severă și deșertificare în ultimii zece ani, defalcat pe județe, și ce evoluție au înregistrat aceste suprafețe în perioada de aplicare a strategiei?
3. Ce fonduri au fost alocate, anual, pentru combaterea deșertificării, refacerea solurilor, perdele forestiere și gestionarea apei, ce sume au fost efectiv utilizate și ce proiecte au fost finalizate până în prezent?
4. Care sunt instituțiile responsabile de implementarea măsurilor prevăzute în strategie, cum a fost realizată coordonarea între acestea și ce evaluări oficiale există privind eficiența intervențiilor realizate?
5. De ce nu a fost dezvoltată o rețea funcțională de perdele forestiere de protecție și ce obstacole administrative sau politice au blocat acest demers, deși necesitatea lui este recunoscută de ani de zile?
6. Ce măsuri corective intenționați să adoptați pentru a opri degradarea accelerată a terenurilor agricole și pentru a transforma strategia împotriva deșertificării într-un instrument funcțional, cu termene clare și responsabilități asumate?
Solicit răspuns scris.

Comments are closed