Către: Domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, ministru interimar al Educației și Cercetării
De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova
Subiectul întrebării: Fundamentarea afirmațiilor Guvernului privind norma didactică și impactul asupra veniturilor profesorilor
Domnule ministru interimar,
Declarațiile recente total aiuristice pe care le-ați susținut, privitoare la norma didactică a cadrelor didactice, în care afirmați, fără nicio argumentare solidă, că „norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european” și că aceasta ar justifica ajustările din sistem, ridică semne serioase de întrebare despre înțelegerea și tratamentul politicilor educaționale la cel mai înalt nivel al executivului.
Afirmații de acest tip au fost respinse public chiar de profesioniști din sistem, care au subliniat că asemenea comparații nu țin cont de realitățile concrete din școlile românești – condițiile de muncă, structura programelor, distribuția efectivelor de elevi sau nivelul general al salariilor în învățământ
– și că nu există o bază de date comparativă care să susțină asemănările invocate fără critică.
În paralel, domnule ministru interimar, cadrele didactice se confruntă cu impactul propriu-zis al măsurilor fiscale și legislative adoptate în ultimul an, precum diminuarea veniturilor ca urmare a pierderii unor indemnizații, creșterea normelor de predare, amenințări persistente la adresa stabilității locurilor de muncă și incertitudinea generată de amploarea schimbărilor, iar semnalul de alarmă transmis de mai mulți directori și lideri sindicali, potrivit căruia peste 40% dintre angajați în unele unități au înregistrat, deja, reduceri ale veniturilor nete de ordinul zecilor de procente, reflectă o realitate economică gravă cu efecte directe asupra motivației, retenției și planificării familiale a personalului didactic.
În acest context de neîncredere instituțională și de tensiuni sociale în creștere, consider, domnule ministru interimar, necesară clarificarea detaliată a impactului pe care măsurile legislative îl au asupra angajaților
din învățământ și a modului în care datele oficiale susțin afirmațiile pe care le-ați formulat public și, în consecință, vă solicit un răspuns punctual pentru fiecare dintre următoarele întrebări:
- Care este numărul total al cadrelor didactice și personalului auxiliar din învățământ afectat de creșterea normei didactice, defalcat pe tranșe de salariu net, inclusiv evidențierea celor cu venituri mai mari de 6.000 lei net lunar.
- Care este diferența medie a veniturilor nete înainte și după aplicarea noilor norme și eliminarea unor drepturi salariale, cu evidențiere separată pentru personalul didactic titular, debutant și pentru cel cu
vechime peste 25 de ani. - Care este metodologia comparativă utilizată pentru a susține afirmația că norma de predare din România se situează la „nivel minim european”, precizând criteriile adoptate, sursele statistice
folosite și comparativul efectiv cu cel puțin trei state membre ale Uniunii Europene. - Există studii de impact social elaborate anterior adoptării modificărilor normative în educație, inclusiv privitoare la efectele asupra migrării cadrelor didactice, asupra ratei de titularizare sau asupra accesului copiilor la educație de calitate? Dacă da, vă rog să le comunicați integral.
- Ce măsuri intenționați să adoptați pentru a compensa pierderile salariale suferite de angajații din învățământ și pentru a restabili încrederea acestora în sistem, având în vedere nemulțumirea exprimată nu doar la nivelul sindicatelor, ci și al celor din conducerea unităților școlare?
- Care sunt evaluările oficiale privind riscul ca actualele măsuri să determine plecări masive din sistem, reducerea accesului la educație de calitate și dificultăți în recrutarea de cadre noi?
Comments are closed