Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei ministru Natalia-Elena INTOTERO

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Clarificări despre starea tehnică a barajului Paltinu, lipsa golirilor de fund funcționale și riscul repetării crizei alimentării cu apă în județul Prahova

Stimată doamnă ministru,

Din răspunsul comunicat de Administrația Națională „Apele Române”, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, rezultă că barajul Paltinu nu are, la această dată, nicio golire de fund funcțională. Prima instalație, GF1, este scoasă din uz încă din anul 1998, din cauza colmatării, iar instalația principală, GF2, a cărei defecțiune a provocat criza din noiembrie 2025, rămâne indisponibilă. Furnizarea apei brute se face exclusiv prin golirea de semiadâncime, descrisă de însăși instituția administratoare drept „o soluție de avarie stabilă doar dacă nu apar ploi masive care să ridice noroiul de pe fundul lacului”.

Doamnă ministru, vă atrag atenția că, prin acest răspuns, autoritatea competentă recunoaște oficial existența unor „vulnerabilități structurale majore care, în absența unor investiții masive, pot duce la repetarea unei crize similare” celei care a lăsat, în iarna trecută, peste 100.000 de locuitori ai județului Prahova fără apă potabilă. Deci, la zece luni de la acea criză, singura sursă de alimentare depinde de absența ploilor abundente, ceea ce înseamnă că siguranța aprovizionării unui județ întreg este lăsată pe seama hazardului meteorologic.

Aceeași instituție semnalează că bazinul de compensare Lunca Mare, care preia apa din Paltinu, prezintă deficiențe structurale, expertizele succesive arătând că infiltrațiile și deteriorările constante îi pun în pericol integritatea, iar în situația în care acesta cedează ori funcționează cu restricții severe, stocarea de rezervă devine imposibilă. Se mai arată că lipsa unor prognoze hidrologice și meteorologice corelabile pe termen mediu constituie o vulnerabilitate operațională majoră.

Cea mai gravă constatare privește însă ritmul intervențiilor. Pentru reabilitarea barajului și a golirilor de fund, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice doar licitația pentru elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, în vederea aprobării indicatorilor tehnico-economici. Răspunsul nu precizează data lansării procedurii, dacă au fost depuse oferte, când urmează să fie atribuit contractul, și nu comunică nici termenul de execuție a lucrărilor, nici valoarea investiției, nici sursa de finanțare. Conform aceluiași document, intervenția efectuată în acest an s-a limitat la stoparea pierderilor de ulei la sistemul de acționare al golirii de semiadâncime.

Situația este diferită pentru Bazinul de Apă Curată și lucrările anexe de pe râul Doftana, unde Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici în ianuarie 2026, licitația de proiectare și execuție se află în derulare, investiția depășește 115 milioane de lei, iar termenul de proiectare și execuție este de 23 de luni. Rezultă, deci, că pentru elementul cel mai critic al sistemului, barajul însuși, nu există nici măcar indicatori aprobați, în timp ce sezonul rece a început.

Având în vedere cele expuse, doamnă ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. La ce dată a fost lansată licitația pentru elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții privind barajul Paltinu și golirile de fund, câte oferte au fost depuse, când urmează să fie atribuit contractul, care este valoarea estimată a investiției, din ce sursă va fi finanțată și când estimați aprobarea indicatorilor tehnico-economici?
2. Care este termenul realist de punere în funcțiune a cel puțin unei goliri de fund și ce se întâmplă, din punct de vedere operațional, dacă în această iarnă survin ploi masive ori viituri care afectează funcționarea golirii de semiadâncime, singura sursă disponibilă în prezent?
3. De ce golirea de fund GF1 a rămas nefuncțională din anul 1998, deci de 28 de ani, ce intervenții au fost realizate în acest interval și în ce stadiu se află remedierea golirii GF2, blocată de batardoul desprins și de avaria sistemului de acționare care au provocat criza din noiembrie 2025?
4. Care este starea tehnică a bazinului de compensare Lunca Mare, ce concluzii au formulat expertizele succesive și ce lucrări de consolidare sunt prevăzute, cu termene și surse de finanțare?
5. Ce plan de intervenție există pentru asigurarea alimentării cu apă a localităților prahovene în situația unor restricții de funcționare la Paltinu ori la bazinul de compensare în sezonul rece 2026-2027, și a fost acesta comunicat autorităților locale și operatorilor?
6. Ce măsuri au fost luate pentru remedierea vulnerabilității semnalate privind lipsa prognozelor hidrologice și meteorologice corelabile pe termen mediu, care ar permite anticiparea situațiilor de criză?

• În ce stadiu se află licitația de proiectare și execuție pentru Bazinul de Apă Curată și lucrările anexe de pe râul Doftana, când se estimează semnarea contractului și care este data de finalizare, raportată la termenul de 23 de luni?

• Câte alte baraje și acumulări administrate de Administrația Națională „Apele Române” funcționează, la această dată, fără goliri de fund operaționale ori pe soluții de avarie, cu specificarea distinctă a celor care alimentează sisteme de apă potabilă, și ce program de reabilitare există pentru acestea, cu termene și finanțare?