Către: Ministerul Sănătății, domnului Cseke Attila-Zoltán, ministru interimar

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Capacitatea de alimentare de rezervă cu energie electrică a unităților sanitare publice din județul Prahova

        Domnule ministru-interimar,

Într-un comunicat din 13 august 2026, Ministerul Sănătății a prezentat rezultatul centralizării situației grupurilor electrogene din unitățile sanitare, arătând că la nivel național există 948 de grupuri electrogene în 340 de unități sanitare și că toate spitalele publice dispun de soluții alternative de alimentare – verificarea, prezentată drept preventivă, a fost făcută tocmai pentru a cunoaște resursele disponibile și eventualele vulnerabilități ale sistemului sanitar. Însă, domnule ministru, cifra națională rămâne un total, iar pacientul nu se tratează într-o medie, ci într-un spital anume, dintr-un oraș anume.

Pentru județul Prahova, această verificare are o însemnătate aparte, deoarece este unul dintre cele mai populate județe ale țării și, totodată, un județ cu profil industrial marcat, cu platforme petrochimice și rafinării în zona Ploiești–Brazi, unde riscul unui incident tehnologic care să solicite simultan spitalele și rețeaua electrică nu este doar unul teoretic. La aceasta se adaugă geografia: localități de deal și de munte pe valea Prahovei și în zona Vălenii de Munte, unde furtunile, viscolul și căderile de copaci provoacă frecvent avarii ale rețelei, iar întreruperile pot dura ore bune, uneori mai mult. Într-un asemenea context, un generator care pornește, dar rămâne fără combustibil după câteva ore, ori care alimentează doar o parte din circuitele spitalului, nu oferă acoperirea de care are nevoie o unitate cu urgențe, sală de operație sau secție de nou-născuți.

Ceea ce contează cu adevărat, domnule ministru, nu este numărul de aparate raportate, ci capacitatea reală de a susține actul medical atunci când se ia curentul: dacă echipamentele sunt funcționale și verificate în sarcină, câte ore acoperă, dacă rezerva de motorină este constituită, dacă secțiile critice au surse neîntreruptibile care preiau sarcina instantaneu. Cetățenii din Ploiești, Câmpina, Vălenii de Munte, Sinaia, Mizil sau Urlați au dreptul să știe cum stă spitalul din orașul lor, nu doar cât însumează țara. Publicarea acestor date, departe de a fi un exercițiu birocratic, ar arăta unde sunt necesare investiții și ar da măsura pregătirii sistemului sanitar înainte de a fi pus la încercare.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația completă a unităților sanitare publice din județul Prahova — Spitalul Județean de Urgență Ploiești, Spitalul Municipal Ploiești, Spitalul Municipal Câmpina, spitalele orășenești din Vălenii de Munte, Sinaia, Mizil și Urlați, precum și celelalte unități sanitare publice din județ —, cu precizarea, pentru fiecare, a numărului de grupuri electrogene aflate în dotare?
2. Câte dintre aceste grupuri sunt funcționale la acest moment, câte sunt defecte sau în reparație și când a fost efectuată ultima verificare în sarcină, nu doar la pornire, pentru fiecare unitate din județ?
3. Ce autonomie, exprimată în ore de funcționare, asigură grupurile electrogene ale spitalelor din Prahova și ce cantitate de combustibil au acestea în stoc, având în vedere că avariile din zonele de deal și de munte ale județului pot dura mai multe ore?
4. Care dintre unitățile sanitare prahovene au acoperire pentru întreaga activitate a spitalului și care doar pentru o parte din circuite, și ce secții rămân, în acest din urmă caz, fără alimentare de rezervă?
5. Secțiile de terapie intensivă, blocurile operatorii, secțiile de nou-născuți și stațiile de dializă din județul Prahova dispun de surse neîntreruptibile care preiau sarcina instantaneu, până la pornirea grupului electrogen?
6. Care este vechimea grupurilor electrogene din unitățile sanitare ale județului, câte au depășit durata normată de funcționare și ce fonduri sunt prevăzute pentru înlocuirea lor?
7. Au existat, în ultimii trei ani, întreruperi ale alimentării cu energie electrică în spitalele din Prahova în care sursa de rezervă nu a pornit ori nu a acoperit necesarul, și cu ce urmări asupra pacienților și a activității medicale?
8. Ținând cont de prezența platformelor petrochimice și a rafinăriilor din zona Ploiești–Brazi, au fost dimensionate capacitățile de rezervă ale spitalelor din județ pentru scenariul unui aflux mare de pacienți simultan cu o avarie a rețelei electrice?