Adresată: Domnului Ionel Sorin Rîndașu–Beuran, Director General interimar al Administrației Naționale “Apele Române”
De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES
Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu
Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR
Obiectul interpelării: Gestionarea infrastructurii critice naționale în cazurile Barajelor Paltinu și Vidraru
Stimate Domnule Director General interimar,
Gestionarea situațiilor de la Barajele Paltinu și Vidraru a produs efecte grave asupra populației, instituțiilor publice și infrastructurii critice, punând sub semnul întrebării capacitatea Guvernului României de a-și exercita atribuțiile de coordonare, control și prevenție.
În cazul Barajului Paltinu, deciziile administrative și tehnice adoptate într-un context de risc ridicat au perturbat alimentarea cu apă, afectând sute de mii de cetățeni, spitale și instituții de învățământ, cu impact direct asupra sănătății publice și funcționării serviciilor esențiale. În anul 2025, într-un stat membru al Uniunii Europene, unități medicale au ajuns să funcționeze cu apă adusă în butoaie și găleți, personalul medical fiind pus în situația de a improviza condiții minime de igienă, iar pacienții expuși unor riscuri sanitare majore.
Din fericire, încă nu s-a ajuns la așa ceva în cazul Barajului Vidraru, dar golirea prelungită a lacului, lipsa unor explicații publice clare privind fundamentarea tehnică a deciziilor și absența expertizelor tehnice independente ridică semne serioase de întrebare cu privire la legalitatea și temeinicia măsurilor adoptate, având în vedere că procesul de retehnologizare a fost cunoscut și planificat pe termen lung, pe o perioadă de aproximativ șapte ani.
Având în vedere că aceste obiective fac parte din infrastructura critică națională, iar disfuncționalitățile lor pot genera riscuri sistemice pentru siguranța populației și funcționarea statului, situațiile descrise nu pot fi tratate ca simple incidente administrative. Gravitatea este amplificată de lipsa unui control guvernamental coerent, de reacții întârziate și de o coordonare deficitară între Ministerul Mediului, Administrația Națională „Apele Române” și celelalte instituții implicate.
În acest context, domnule director general interimar, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care este motivul tehnic exact care a impus golirea completă a barajului Vidraru și ce element structural sau hidromecanic nu poate fi verificat prin procedurile standard de întreținere, în condițiile în care barajele de acest tip sunt proiectate pentru intervenții fără golire totală?
2. De ce durata estimată a operațiunii de retehnologizare depășește șapte ani, în condițiile în care construcția integrală a barajului a fost realizată în aproximativ cinci ani, și care este justificarea tehnică pentru această diferență?
3. În ce măsură a fost utilizată documentația tehnică originală din anii ’60–’70 în fundamentarea deciziei și ce valori sau parametri prevăzuți în această documentație sunt considerați depășiți în prezent?
4. Care au fost motivele pentru care a fost avizat golirea barajului în absența unor simulări hidraulice moderne (modelări 2D/3D, simulări CFD) și în absența unor calcule privind turbiditatea și transportul de aluviuni, în condițiile în care lipsa acestor evaluări a dus direct la afectarea alimentării cu apă potabilă a comunităților din aval?
5. Ce evaluare economică a fost realizată privind energia neprodusă de hidrocentrala Vidraru pe durata golirii și cine suportă acest cost, având în vedere că Hidroelectrica este companie cu capital majoritar de stat, iar pierderile au impact direct asupra bugetului public?
6. Având în vedere durata estimată a retehnologizării (peste șapte ani), vă rog să precizați cu cât va crește capacitatea de producție a hidrocentralei Vidraru după finalizarea lucrărilor (în procente și în megawați), ce consum echivalent va putea acoperi această creștere (exprimat în număr de orașe sau gospodării), care este durata de viață tehnică estimată a echipamentelor modernizate și care este termenul prevăzut pentru reumplerea completă a lacului de acumulare după finalizarea intervențiilor.
7. Vă rog să indicați ce intervenții periodice de întreținere, verificări tehnice și lucrări programate erau prevăzute în documentația de exploatare a barajului, care dintre acestea nu au mai fost executate în ultimii ani, pe ce perioadă s-a acumulat această omisiune și care este motivul oficial pentru neexecutarea lor.
8. Ce expertize au evaluat comportarea betonului care nu a mai fost expus direct timp de peste cinci decenii și care acum este supus îngheț–dezgheț, evaporării rapide și radiației solare? Au fost identificate microfisuri, exfolieri sau degradări ale paramentului?
9. Ce analize au fost realizate privind carbonatarea, variația pH-ului, riscul de coroziune a armăturilor și eventualele degradări chimice interne apărute în urma expunerii bruște? Care sunt laboratoarele și experții care au semnat aceste evaluări?
10. Ce expertiză tehnică independentă certifică faptul că barajul Vidraru poate fi reumplut în siguranță și care este ritmul maxim admis de reumplere? Există riscul real ca barajul să nu mai poată fi adus niciodată la nivelul maxim de exploatare prevăzut inițial?
11. Ce analize dinamice au evaluat riscul de rezonanță structurală și amplificarea vibrațiilor induse de vânt în perioada în care barajul nu mai beneficiază de masa de apă care îi asigura amortizarea naturală?
12. Ce evaluări există pentru comportarea barajului în cazul unui cutremur produs cât timp lacul este golit și ce analize au fost efectuate asupra golirilor de fund utilizate luni în șir, inclusiv în ceea ce privește cavitația, vibrațiile hidraulice și riscul de eroziune internă?
13. Ce verificări au fost realizate asupra ecranului de etanșare și asupra sistemului de drenaj din fundație, în condițiile golirii prelungite și ale viitoarei reumpleri? Au fost analizate riscurile de creștere a infiltrațiilor, presiunilor interstițiale și de apariție a eroziunii interne în masivul de fundație?
Comments are closed