Adresată: Prim-ministrului, Domnului Ilie Bolojan
De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES
Circumscripția electorală: Nr. 34, Sibiu
Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR
Obiectul Interpelării: Efectele aplicării OUG nr. 9/2025 și OUG 12/2025 pe piața forței de muncă
Stimate Domnule Prim-Ministru,
În data de 6 martie a.c., Guvernul României a elaborat OUG nr. 9/2025 – Ordonanță de urgentă pentru reglementarea unor măsuri referitoare la unele proiecte de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.261/2024 privind aprobarea finanțării din Fondul pentru mediu a proiectelor de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor.
Potrivit OUG 9/2025, la art. IV, se stipulează următoarele: La articolul 38 din Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins: „(10) Raportul de muncă al personalului contractual plătit din fonduri publice în conformitate cu prezenta lege, care îndeplinește condițiile de pensionare și pentru care a fost emisă decizia de pensionare, încetează de drept, în condițiile art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă salariatul a solicitat suspendarea plății pensiei.”
Ulterior, prin OUG 12/2025 a fost suspendată aplicarea modificării propuse inițial, până la data de 31.12.2025. Suplimentar, prin OUG 12/2025 a fost introdus un nou concept și anume „funcția vacantabilă”, care nu are corespondent în legea română. O funcție publică este vacantă sau nu. Prin urmare, prevederile OUG 12/2025 referitoare la scoaterea la concurs a „funcțiilor vacantabile” ridică serioase probleme de interpretare, întrucât, în mod logic, se poate scoate la concurs doar o funcție vacantă. Un decident care scoate în mod abuziv la concurs o funcție ocupată, este susceptibil de comiterea unei fapte de natură penală.
Având în vedere faptul că în rândul categoriilor de angajați vizați de aceste modificări legislative persistă o serie de nedumeriri, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
1. În ce măsură Guvernul a realizat un studiu de impact al OUG nr. 9/2025 în care să fi fost avute în vedere următoarele:
– Discriminarea între angajații din sectorul public și cei din privat, generată de faptul că, prin interdicția cumulului pensiei cu salariul în instituțiile publice, pensionarii din sistemul privat nu sunt afectați, ei putându-se angaja fără restricții. Acest lucru creează o diferență de tratament fără o justificare solidă, ceea ce poate fi problematic din perspectiva principiului egalității în fața legii (art. 16 din Constituția României);
– Discriminarea între pensionari și angajații activi, întrucât pensionarii care ar dori să continue activitatea sunt practic înlăturați din sistemul public, deși sunt perfect capabili să muncească și, în multe cazuri, chiar necesari pentru buna funcționare a instituțiilor. Acest lucru poate fi considerat o limitare arbitrară a dreptului la muncă, ce este consacrat de art. 41 din Constituție și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
– Îngrădirea dreptului la muncă, prin aceea că dreptul la muncă este un drept fundamental, iar orice restricție trebuie să fie justificată și proporțională cu un scop legitim. Dacă scopul este echilibrul bugetar sau promovarea tinerilor în administrație, măsura trebuie să fie necesară și proporțională, altfel poate fi contestată în fața CCR sau CEDO. În cazul de față, se poate argumenta că statul ar fi putut adopta măsuri mai puțin restrictive, cum ar fi o taxare suplimentară a cumulului pensiei cu salariul, în loc de interdicția absolută;
– Penalizarea celor care au dobândit dreptul la pensie, întrucât persoanele care au contribuit toată viața la sistemul public și au îndeplinit condițiile pentru pensionare nu au nicio vină pentru faptul că statul dorește să facă economii. Dacă un pensionar este încă apt de muncă și dorit de angajator, de ce să fie forțat să plece la pensie? CCR a mai analizat în trecut interdicții similare și a statuat că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit prin astfel de măsuri. Totodată, CEDO a sancționat în mai multe cauze statele care au creat discriminări nejustificate în materie de drept la muncă și pensie, considerând că o interdicție absolută este disproporționată.
2. Care este impactul preconizat, de exemplu, numărul de funcții vacantabile din sistemul public, eventualele economii la buget, etc., și dacă ocuparea acestor funcții în mai puțin de un an, respectiv până la data de 31.12.2025, este un obiectiv realist?
3. Întrucât se preconizează numeroase acțiuni în justiție, inclusiv sub aspectul invocării unor excepții de neconstituționalitate, aveți în vedere măsuri de corectare a efectelor actelor normative menționate?
Comments are closed