PÂNĂ CÂND?

Românii au stat în case, respectând starea de urgență. Ce au făcut, în acest timp, autoritățile statului român?

1. Parlamentul și președintele României au legalizat educația sexuală, în sistemul de învățământ, care a devenit obligatoriu de la grădiniță (de la grupa mare – în toamna asta și de la grupa mică – în 2030).

2. Parlamentul și președintele României au decis că, în magazinele din România, nu mai este voie să se afișeze eticheta ”produs/fabricat în România”; magazinele nu mai au obligația de a achiziționa alimente românești, de a le face promovare și de a le crea spații speciale. Firmele care încalcă legea fiscală nu mai pot fi pedepsite cu ridicarea licențelor, ci doar cu amendă.

Statul român nu a atacat decizia (din 2015 a) Bruxelles-ului în acest sens – așa cum avea posibilitatea să o facă – la Curtea de Justiție a UE. Europarlamentarii români (PNL și marii „patrioți” de la PSD și PMP – inclusiv fostul președinte Băsescu) au tăcut mâlc, fiind la fel de vinovați ca și parlamentarii de la București.

3. Camera Deputaților și Senatul ne-au blagoslovit, pe rând, cu autonomia maghiară din centrul României și cu obligativitatea limbii maghiare în administrație.

4. Autoritățile centrale și locale au închis ochii la jaful deșănțat din pădurile țării.

5. Guvernul actual (ca și guvernele PSD) a continuat să se împrumute, bani care nu intră în investiții, ci în consum, sporind povarea financiară a datoriilor care trebuie plătite de viitoarele generații de români, împuținate prin avort, distrugerea familiei – ca instituție și prin emigrare masivă a tinerilor. Datoria României a fost zero lei, în 1989, 269 miliarde lei – în 2015 și a ajuns în martie 2020 la 401 miliarde lei = 132 miliarde lei în numai 5 ani.

În plus, România se împrumută la dobânzi mai mari decât Ungaria și Polonia (state care au și ratinguri mai bune pe piața internațională): la împrumuturile pe 10 ani – de 2 ori mai mult decât Ungaria și de 4 ori mai scump decât Polonia.

6. România plătește, anual, cu 2 miliarde euro mai mult pe importul de alimente, față decât obține din exportul de alimente.

Dacă toate aceste acțiuni nu se pot numi ”trădare de neam și de țară” atunci spuneți dvs, cum ar trebui numite.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

“Compania CFR Marfă va intra oficial în faliment, iar activitatea sa va fi oprită imediat după ce Carpatica Feroviar devine operațională. Această decizie semnalează un moment critic pentru economia și transportul românesc, un moment în care trebuie să ne punem întrebări serioase despre direcția în care […]
“Unul dintre proiectele mele de lege, care a trecut de Senat în unanimitate, vizează implementarea lanțului scurt alimentar. Acest proiect – susținut și votat în unanimitate, inclusiv de PNL, PSD, UDMR și alte partide – urmărește un obiectiv simplu, dar esențial: produsele alimentare necesare în cantinele […]
George Simion, președintele AUR, acuză autoritățile că încearcă cu orice preț să oprească ajutorul pe care AUR îl acordă locuitorilor din comuna Pechea (județul Galați) după inundațiile care au avut loc în luna septembrie. Acuzațiile liderului AUR vin după ce Inspectoratul Teritorial de Muncă Galaţi a […]
Alianța pentru Unirea Românilor solicită Guvernului Ciolacu să retragă de urgență planul de reformă fiscală înaintat Comisiei Europene. Deși își pierde legitimitatea în mai puțin de două luni, Marcel Ciolacu insistă să vină cu măsuri care vor influența viitorul românilor în următorii ani, măsuri impuse de […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat duminică, 27 octombrie, în cadrul evenimentului ”AUR pentru Dobrogea”, candidații pentru alegerile parlamentare din judeţele Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Buzău, Ialomița și Călărași. La evenimentul de la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret “Jean Constantin” din Constanța au participat George […]
“Miercuri, la Strasbourg, a fost supus la vot un raport asupra Bugetului general al Uniunii Europene pentru anul 2025. Raportori principali au fost Victor Negrescu, din partea socialiștilor, și Niclas Herbst, din partea popularilor europeni. Cei doi raportori au fost desemnați de Comisia pentru buget, respectiv […]