Susținută de către doamna senator: Niculina STELEA
Circumscripția electorală: nr. 42, București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R
Titlul declarației politice: Trebuie anchetată înțelegerea netransparentă între Guvern și administratorii de pensii pilon II
Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Decizia Guvernului de a modifica regulile privind plata pensiilor pilon II și pilon III a fost încă de la început suspectă, pentru că ea nu afecta într-un mod direct cheltuielile statului, ci părea mai degrabă un favor făcut administratorilor acestor fonduri. Mai mult decât atât, având în vedere supărarea publică justificată, dar și deciziile partidului Alianța pentru Unirea Românilor și a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a contesta la Curtea Constituțională măsura promovată de actuala majoritate parlamentară PSD – PNL – USR – UDMR, încăpățânarea Puterii este cu atât mai suspectă. Putem specula asupra unui lobby aflat la limita legalității sau chiar a unei înțelegeri netransparente între decidenții de la nivel executiv și aceste firme care manageriază fondurile de pensii.
Aflăm acum că, în realitate, fondurile de pensii private pilon II direcționează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe către titluri de stat Fidelis emise de către Ministerul Finanțelor Publice. Și aici apar două probleme. Pe de o parte, dobânzile oferite astfel nu acoperă nici inflația. Ceea ce înseamnă că, de fapt, administratorii fondurilor private pilon II nu urmăresc interesul direct al celor care contribuie. Adică își încalcă rațiunea de a exista, ceea ce, într-un stat normal, ar trebui să atragă inclusiv răspundere penală, pentru că vorbim de afectarea intereselor a peste 8,4 milioane de contributori. Pe de altă parte, este clar că, în felul acesta, se finanțează deficitul bugetar al statului român folosindu-se tot banii angajaților din România. Deci, contribuția la pilonul II s-a transformat tot într-o taxă plătibilă statului. Iată de ce AUR susține că măsura impusă de Guvernul Ilie Bolojan și de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu are niciun fel de legătură cu reglementarea domeniului, ci este o formă prin care se confiscă de facto banii cu care românii au contribuit până acum. Vorbim de un tun de proporții gigantice: fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 170,8 miliarde lei la finalul lunii iunie 2025.
Cel mai rău lucru este că statul român nu s-a mulțumit doar cu tentativa de a îi obliga pe pensionari să-și țină banii la aceste fonduri private, ci le-a oferit administratorilor șansa de a se îmbogăți. Comisioanele care variază între 0,21% și 0,27% sunt absolut colosale. Practic, aceste firme generează profituri între 360 de milioane de lei și 460 de milioane de lei anual doar din aceste comisioane. Și asta fără să existe un randament pozitiv real.
Cetățeanul contributor este, practic, luat de fraier. El devine doar un creditor pe termen lung al acestui sistem fără să aibă drepturi reale. Nu are libertate de decizie, nu este protejat în fața inflației, el doar privește neputincios cum valoarea contribuțiilor sale scade ca urmare a achiziționării de titluri de stat.
Curtea Constituțională are, deci, sarcina de a-și respecta jurisprundența și de a constata că pensiile sunt un drept câștigat, dar și că nu se pot modifica regulile în timpul jocului. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci ar fi dezirabil ca, fie la nivel parlamentar, dacă nu la nivel de parchet, cineva să ancheteze modul în care s-a ajuns la această înțelegere netransparentă între Guvern și administratorii de pensii private.
Comments are closed