Susținută de către doamna senator: Niculina STELEA
Circumscripția electorală: nr. 42, București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R
Titlul declarației politice: Renegocierea PNRR este un eșec pentru România
Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Am văzut că au fost prezentate cu surle și trâmbițe declarațiile hiperoptimiste ale ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și ale ministrului Energiei, Bogdan Ivan, despre renegocierea cu Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență. În esență, avem de-a face cu o operațiune de cosmetizare a unui eșec evident, PNRR-ul transformându-se în argumentul economic și administrativ cel mai puternic pentru care actualele partide din arcul guvernamental (PSD – PNL – USR – UDMR) ar trebui să stea multă vreme de aici înainte în afara deciziei politice.
În primul rând, este aberant să susții că este o victorie tăierea a 7 miliarde de euro din PNRR. Asta după ce, în urmă cu doi ani, se mai tăiaseră alte 2,9 miliarde de euro. După renegocierea de răsunet internațional, Marele Plan Național de Redresare și Reziliență se reduce la 21,7 miliarde de euro, din care 8 miliarde de euro sunt împrumuturi. Adică, mai pe înțelesul colegilor din coaliția de guvernământ, tot deficit bugetar.
A doua problemă – încă și mai gravă decât prima – ține de ratarea principalului obiectiv, și anume prelungirea termenului de implementare a proiectelor prin PNRR. Realist vorbind, România nu are cum să implementeze reformele la care s-a angajat și să finalizeze proiectele de investiții în derulare până la 1 august 2026, dată care este termenul limită actual. Europarlamentarii români au promovat un memorandum de prelungire a acestei perioade cu 18 luni. Ei bine, în niciun moment, reprezentanții Guvernului României nu au avut curajul să-i întrebe pe cei de la Comisia Europeană de ce nu a promovat legislația specifică pentru a oferi acest răgaz suplimentar României.
Așa se face că, foarte probabil, și nu încerc deloc să fiu pesimistă, țara noastră nu va reuși să absoarbă mai mult de 15 miliarde de euro din cele 29,18 miliarde de euro alocate în 2021. Și asta în condițiile în care se presupune că proiectele finanțate erau mature, logica Mecanismului de Redresare european fiind tocmai injectarea rapidă de capital pentru stimularea creșterii economice.
Merită subliniat și faptul că nu este deloc evident ce se întâmplă cu proiectele care sunt scoase de la finanțarea prin PNRR. Spre exemplu, spitalele. La nivel propagandistic, puterea politică ne-a spus că marile proiecte vor fi mutate pe fonduri structurale aferente exercițiului bugetar 2021 – 2027 al Uniunii Europene. Realitatea este însă că nu există corespondență perfectă pentru ca ele să fie preluate automat. În cazul spitalelor, nu este, deci, foarte clar că ele vor putea fi finanțate cu aceste fonduri. Iar dacă guvernanții nu s-au grăbit să se laude cu o soluție concretă, cel mai probabil, aceasta nu există.
Un ultim cuvânt trebuie spus și despre amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune, așa-zisa mare victorie a României. În realitate, noi ne-am băgat singuri capul în ștreang în momentul în care toți acționau invers. Victoria este, deci, revenirea la o prezumtivă normalitate. Spun “prezumtivă” pentru că, de fapt, termocentralele de la Craiova și Govora se vor închide. De asemenea, aproximativ 4.500 de oameni de la CEO urmează să fie dați afară. Deci, salvarea este, de fapt, o iluzie.
Comments are closed