
Către: Ministerul Sănătății, domnului Cseke Attila-Zoltán, ministru-interimar
De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea
Subiectul întrebării: Clarificări despre lipsa cabinetelor medicale funcționale în școli, licee și instituții publice cu un număr mare de angajați din județul Vâlcea
Stimate Domnule Ministru-interimar,
Accesul la servicii medicale de bază și prevenția reprezintă piloni esențiali ai unui sistem de sănătate care funcționează. Cu toate acestea, realitatea din teren arată o lipsă acută a cabinetelor medicale în unitățile de învățământ, în școli și licee, precum și în instituțiile publice cu un număr mare de angajați, amploarea problemei nu este este confirmată de date: la nivel național, doar aproximativ 8,6% dintre unitățile școlare dispun de un cabinet medical general, iar circa 98,5% dintre cabinetele medicale școlare existente se află în mediul urban. Cu alte cuvinte, copilul dintr-o comună este, statistic, aproape complet lipsit de asistență medicală la școală.
Pentru un județ precum Vâlcea, cu o pondere importantă a populației școlare în mediul rural și în localități de deal și de munte, această concentrare urbană a cabinetelor înseamnă că tocmai elevii cei mai vulnerabili rămân în afara oricărei rețele de prevenție. În numeroase cazuri, aceste cabinete fie nu există, fie sunt doar formal înființate, fără personal medical, fără dotări corespunzătoare și fără capacitatea de a asigura servicii minime de prevenție și de intervenție rapidă. Aceeași problemă apare, în oglindă, în medicina muncii din instituțiile publice mari, unde supravegherea stării de sănătate a angajaților rămâne adesea o formalitate pe hârtie.
Prevenția este invocată constant la nivel declarativ, dar rămâne insuficient pusă în practică, deși costurile tratamentelor ulterioare sunt mult mai mari decât cele ale intervențiilor preventive. Cadrul legal există: Ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 438/4.629/2021 și metodologia subsecventă reglementează asistența medicală a preșcolarilor și elevilor, iar Legea învățământului preuniversitar prevede obligația organizării cabinetelor de medicină școlară în unitățile cu peste 300 de elevi; pentru instituțiile publice, Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă impune supravegherea medicală a lucrătorilor – prin urmare, domnule ministru, problema nu este lipsa normei, ci neaplicarea ei.
Trebuie recunoscut că încadrarea personalului medical din cabinetele școlare revine, potrivit legii, autorităților administrației publice locale, iar responsabilitatea este partajată între acestea, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății; tocmai de aceea însă rolul de coordonare, finanțare și monitorizare al Ministerului Sănătății devine determinant, cu atât mai mult cu cât există deja o linie de finanțare europeană, prin Programul Sănătate, dedicată dotării cabinetelor medicale și stomatologice școlare din regiunile mai puțin dezvoltate, categorie din care face parte și județul Vâlcea.
Având în vedere că, în condițiile în care sănătatea populației ar trebui să fie o prioritate reală a statului, domnule ministru, consider că lipsa acestor servicii de bază reprezintă o problemă gravă de politică publică și o dovadă a neglijării prevenției și, în acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări, cu referire la județul Vâlcea: