Nagy Vasile – declarație politică – Patriotismul românesc

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi, declarația mea politică se numește “Patriotismul românesc!” și vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi deputați –

Definiția simplă a patriotismului e iubirea de țară. Înțeles în acești termeni elementari, patriotismul este univoc. Manifestarea acestui sentiment este la fel de univocă și implică o alegere exclusivă: fie ești, fie nu ești patriot. Nu există compromis, sau o cale de mijloc, nu intră în discuție nicio negociere a termenului.

În mod tradițional, dragostea de țară însemnă devotament manifestat prin apărarea patriei, până la sacrificiul suprem pentru patrie. Dar în societatea contemporană raportul dintre state a devenit mult mai complex și dinamica societății s-a schimbat, prin urmare, definiția patriotismului trebuie revizitată. Astfel, conceptul de patriotism devine mult mai nuanțat, cu mult mai multe valențe și subtilități.

Primul aspect care rezultă din definiția de mai sus este că patriotismul reprezintă o relație între două elemente: pe de-o parte cetățenii, iar pe de altă parte țara. Acest aspect e foarte bine sintetizat în afirmația retorică inclusă de John F. Kennedy în discursul său inaugural în 1961: „Nu întrebați ce poate face țara voastră pentru voi, întrebați ce puteți face voi pentru țară.” Ca orice relație sănătoasă, aceasta trebuie să fie bidirecțională și reciprocă. Dai, dar și primești. Investești, dar ai și de câștigat. Toate acestea se realizează prin sacrificiu, sprijin, devotament reciproc.

De remarcat este faptul că definiția patriotismului pune accent doar pe manifestarea acestei relații într-o singură direcție, dinspre individ spre patrie, adică sentimentul cetățenilor față de țară.

Pentru ca această relație să fie echilibrată trebuie luat în calcul și devotamentul țării față de cetățenii ei. La urma urmei, țara este formată tot de cetățeni, deci e comunitatea oamenilor care au în comun un set de valori, care împărtășesc aceeași limbă, cultură, loc de naștere. Prin urmare, patriotismul este devotamentul față de comunitatea cu care te identifici.

Patriotismul este o formă de altruism manifestată prin dorința cetățeanului de a pune binele comun înaintea binelui propriu. Relația de patriotism în direcția individ – țară implică o cunoaștere foarte bună a țării și a valorilor naționale cu care cetățenii ei se identifică. Dar pentru ca raportul să fie echilibrat, țara trebuie să ofere în schimb demnitatea și mândria de a fi cetățeanul acesteia, și oportunitatea de a-și realiza potențialul individual în țară.

O societate este formată din trei sectoare: sectorul public, economic și societatea civilă. Cred că o definiție mai comprehensivă a patriotismului care cuprinde mai multe valențe ar fi următoarea: patriotismul este formula adezivă care leagă aceste trei sectoare împreună, pentru buna funcționare a unei țări. Este modul în care oamenii implicați în unul dintre cele trei sectoare lucrează cu scopul de-a le întări pe celelalte două.

Pe de-o parte avem societatea civilă, sau „sectorul social”, cum l-a numit Peter Drucker. Acesta este spațiul unde cetățenii unei țări aleg să își exprime devotamentul prin implicare în diferite proiecte, care sprijină dezvoltarea și coeziunea comunității. Aici se regăsesc valorile care ne unesc.

Sectorul public este cel care se ocupă de funcționarea bună și echilibrată a țării. Cei implicați în acest sector sunt ceea ce noi numim funcționari publici, care aleg să își servească țara și comunitatea din funcții publice. În engleză termenul public servant sau civil servant are mult mai multă rezonanță, adică cineva care servește comunității.

Cei care aleg această carieră „servesc” adică lucrează în sprijinul comunității pentru asigurarea dezvoltării ei. Ei asigură mecanismele pentru ceea ce putem deveni.

Atunci când societatea civilă și sectorul public rezonează, identitatea națională este întărită prin demnitate națională.

Nu poți avea pretenția la patriotism, dacă țara nu oferă demnitatea națională. Sectorul economic este cel care are capacitatea de a valorifica resursele oferite de o țară, care poate să realizeze potențialul locuitorilor ei.

Un patriotism funcțional se manifestă când există un echilibru între cele trei sectoare, când acestea trei lucrează în tandem pentru realizarea binelui comun pentru a oferi unitate, demnitate și viziune. Dacă unul dintre cele trei sectoare joacă „cartea patriotismului” mai mult decât celelalte două, apar tendințe extreme manifestate prin populism, șovinism, naționalism, sau protecționism.

În 2021 sărbătorim 103 de ani de existență a României moderne, o istorie scurtă și destul de frământată comparativ cu alte state europene. În această perioadă compresată a istoriei a trebuit să ne definim identitatea națională, să ne clădim demnitatea și să ne valorificăm potențialul ca țară. Dar istoria nu a fost de partea noastră.

Am bâjbâit, schimbând trei sisteme politice de guvernare: monarhie, comunism și democrație. În fiecare sistem, patriotismul s-a măsurat diferit pentru că nu exista un echilibru între cele trei sectoare. În timpul monarhiei, țara a fost confruntată cu al doilea război mondial, când patriotismul a însemnat chiar sacrificiul suprem.

Pe timpul comunismului, patriotismul nu era opțiune personală. Fie că doreai sau nu, trebuia să fii patriot, să îți manifești patriotismul atât la nivel empiric cât și declarativ. Cei care alegeau să fugă peste granițe erau considerați trădători de țară. Te lepădai de țară și de tot ceea ce înseamnă ea.

După 1989, românii au părăsit România pentru că relația dintre ei și țară a fost dezechilibrată. Nu a mai existat reciprocitatea legăturii dintre cetățean și țară. Țara nu a mai oferit acestor cetățeni demnitatea de a fi români în țara lor, de a-și realiza potențialul individual aici acasă.

În cazul românilor emigranți apare fenomenul patriotismului transnațional, sau patriotismul de la distanță, care se exprimă prin altfel de manifestări, prin obiceiuri și rutine diferite: petrecerea concediului cu regularitate acasă, informarea de pe site-uri românești, trimiterea de sume de bani către cei rămași acasă, generarea de sau implicarea în proiecte la scară mică care fac diferența în comunitatea de origine.

Nu există o rețetă a patriotismului. Patriotismul nu e ceva ce vine la pachet cu certificatul de naștere. Patriotismul unei nații se construiește prin implicare, prin căutarea binelui comun, prin valorificarea potențialului individual și colectiv, prin respectarea resurselor locale și naționale, prin câștigarea încrederii. Dacă în 1918 România modernă se năștea prin unirea teritorială, 103 de ani mai târziu, România secolului al XXI-lea ar trebuie să renască prin unirea valorilor. Acest patriotism civic e moștenirea pe care o putem lăsa moștenire generațiilor următorului secol.

În concluzie, cred că fiecare, acolo unde suntem, prin gesturi simple, putem fi patrioți: hai să ne facem bine treaba acolo unde suntem și să ne asumăm ceea ce suntem, cu bune – pe care trebuie să le dezvoltăm – și cu rele – cu care trebuie să luptăm!

Așadar, patrioții adevărați din această lume, dedicați țărilor lor, nu sunt inamici, ci trăiesc diversitatea.

Iar în această schemă, patriotismul modern nu este nici fundamentalism periculos, nici desuetudine. Este ceva care îți dă sens și semnificație, contribuind astfel la o viață bine trăită!

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

privire
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) critică noile măsuri ”de relaxare” anunțate de CNSU, care nu reprezintă altceva decât noi măsuri jignitoare la adresa românilor cinstiți și muncitori, a căror singură vină este că nu s-au vaccinat. „Așa-numitele <<măsuri de relaxare>> nu rezolvă, în esență, nimic, pentru […]
Adresată: Domnului Ministru al Afacerilor Interne-Lucian Nicolae Bode De către: Senator Rodica Boancă Circumscripția: nr. 23, Ialomița Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Ședința Senatului din data de: 08.12.2021 Obiectul întrebării: construirea noului stadion Dinamo Stimate domnule Ministru, Lucian Nicolae Bode,                 Sportul înseamnă în primul […]
Adresată:  Domnului Sorin Mihai GRINDEANU, viceprim-ministru, ministru al Transporturilor și Infrastructurii                    Domnului Mihai-Cătălin VĂSII, prefect al județului Brașov                    Domnului István RÁDULY, prefect al județului Covasna De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: […]
Rodica Boancă
Adresată: Domnului Ministru al Sănătății, Alexandru Rafila De către: Senator Rodica Boancă Circumscripția: nr. 23, Ialomița Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Ședința Senatului din data de: 08.12.2021 Obiectul interpelării: Costul tratamentului pentru Covid-19 Stimate domnule Ministru Alexandru Rafila,          Nu mai este niciun secret faptul […]
Adresată: Domnului Ministru al Sănătății, Alexandru Rafila De către: Senator AELENEI Evdochia Circumscripția: nr. 14, Constanţa Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Ședința Senatului din data de: 08.12.2021 Obiectul interpelării: certificatele verzi versus adeverințele de vaccinare Stimate Domnule Ministru Alexandru Rafila,           De la săptămână la […]
Adresată: Domnului Ministru al Economiei, Florin Marian SPĂTARU De către: Senator Valentin-Rică Cioromelea Circumscripția: nr. 38, Tulcea Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Ședința Senatului din data de: 08.12.2021 Obiectul interpelării: resursele neexploatate de grafit Stimate domnule Ministru, Florin Marian SPĂTARU             Deși mare parte a […]