Cu privire la deprofesionalizarea și depopularea MAI, respectiv a Politiei Române, dorim să supunem atenției dumneavoastră ca principală cauză, subfinanțarea sistemului de ordine publică și siguranță națională, care se manifestă în primul rând printr-o salarizare precară, ce trenează încă din anul 2009, an în care a început declinul acestui sistem extrem de important pentru buna funcționare a societății românești.
Legislația privind salarizarea polițiștilor este foarte alambicată, astfel încât la ora actuală acestei categorii socio-profesionale legea salarizării nu îi este aplicată în integralitate, mai mult decât atât există drepturi ale polițiștilor care se raportează în mod paradoxal la salariu ipotetic avut la nivelul anului 2009, cum ar fi compensația de chirie, sau drepturi care funcțioanează după unele norme legale abrogate, spre exemplu Valoarea de Referintă Sectorială, care este în cuantum de 197,33 lei.
Discuția pe marginea legislației care prevede acordarea drepturilor salariale ale polițiștilor este foarte amplă, însă încercând să sintetizăm, expunem situația evoluției drepturilor salariale și sporurilor acordate, într-o retrospectivă a ultimilor 15 ani:
1. Sporuri prevăzute de Legea 330/2009 și plafonate la acest nivel: respectiv de pericol deosebit – 25 %, de confidențialitate – 8, 10, 12% în funcție de nivelul de secretizare, de misiune permanentă – 30%, sporuri care începând cu anul 2010 au fost transformate în sume compensatorii tranzitorii, fiind incluse în salariul de funcție pentru a fi majorat, din cauza faptului că la nivelul anilor 2014, 2015, 2016 existau polițiști care aveau salariile de funcție sub nivelul salariului minim brut aflat în plată.
2. Începând cu anul 2017 a intrat în vigoare Legea 153 privind salarizarea unitară, lege care, în cazul polițiștilor și militarilor nu s-a aplicat în integralitate încă de la adoptare, ci s-a stabilit să se acorde majorările în mod eșalonat în decursul a patru ani, după cum urmează:
– 1 ianuarie 2018 prima tranșă de majorare de 25% a reprezentat de fapt, transferul contribuțiilor de la angajator la angajat care a condus la majorarea salariului brut, însă salariul net a rămas la același nivel.
– 1 ianuarie 2019 s-a aplicat cea de-a doua tranșă prevazută de lege în procent de 25%. Pentru ca în următorii 2 ani, respectiv 2020 și 2021 să se proroge aplicarea majorărilor prevazute de lege sub pretextul lipsei de fonduri generate de pandemia de Covid. Ulterior, abia până la sfârșitul anului 2023 s-au aplicat și cele doua tranșe restante pentru polițiști și militari, care mereu au fost sacrificații de serviciu pentru toate guvernele care s-au perindat la conducere.
Un aspect extrem de important este faptul că sporurile pe bază de pontaj acordate polițiștilor și anume sporul pentru orele prestate în timpul noptii – 25%, sporul de conditii grele și toxicitate denumit generic ANTENA – 10%, sporul de suprasolicitare neurospsihică pentru calitatea de poliție judiciară – 10%, au fost plafonate an de an prin celebrele ordonanțe trenuleț prin raportare la salariul aflat în plată în decembrie 2019, plafonări care persistă și în acest moment.
Făcând referire la celebrul spor denumit generic de antenă care a fost diminuat de actualul guvern, până la maxim 300 lei brut, ei bine la polițisti putem evidenția că un agent de poliție cu 20 de ani vechime nu a ajuns cu acest spor la cuantumul de 300 lei brut. De asemenea, referitor la acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică de care beneficiează polițiștii care au calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare, cuantumul acestui spor se aplică tot la salariu plafonat la nivelul lunii decembrie 2019, exemplificând din nou același caz al agentului de poliție cu 20 ani vechime pentru această muncă complexă el este recompensat cu suma de aproximativ 300 lei brut si 160 lei net.
În acest context, foarte important este de precizat că, această calitate de organ de cercetare penală al poliției judiciare atrage incompatibilitatea polițistului a de ocupa orice altă funcție publică sau privată remunerată, această interdicție a fost introdusă prin OUG 20/2020 profitându-se de contextul pandemiei fără consultarea partenerilor de dialog social, care a modificat Legea 364/2004 privind funcționarea poliției judiciare, însă nu au fost prevăzut și recompensarea acestei interdicții.
Așadar, în perspectiva adoptarii unei noi legi a salarizării unitare este imperios necesar să se țină cont de motivele expuse mai sus, pentru ca polițistul român să fie remunerat într-un mod corect, luând în considerare că este o meserie de vocație care atrage riscuri, vulnerabilități, incompatibilități, interdicții precum și restrângeri de drepturi și libertăți fundamentale, iar cariera militară nu este așa simplă precum mersul pe trotinetă, motiv pentru care solicităm de asemenea și excluderea pensiilor militare din PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ, întrucât pensiile militare nu sunt pensii speciale, pentru că polițistii și militarii similar celorlalte categorii socio-profesionale plătesc contribuții către stat în acelasi procent de 41,5 %, numai că impozitul nu merge la bugetul de asigurări sociale, ci la bugetul de stat prin Contribuție Individuală la Buget.
Pe cale de consecință, perioada de declin instituțional a Ministerului Afacerilor Interne din ultimii 15 ani s-a manifestat prin faptul că, anterior anului 2010 un polițist avea salariul de funcție de 5 ori salariul minim brut aflat în plată, iar în anul 2025 același politist cu aceeași funcție și grad, are de doar 1,5 ori salariul minim brut, și concomitent cu modificarea regulilor în timpul jocului privind majorarea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani, au condus la deprofesionalizarea instituției și adâncirea deficitului de personal în Poliția Română.
Comments are closed