Transcriptul declarațiilor susținute de George Simion, președintele AUR, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, și Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, în cadrul briefingului:
GEORGE SIMION:
Înainte de toate, pentru că este o zi deosebită, a trecut moțiunea de cenzură, organizăm genul acesta de briefing-uri bilunare sau lunar și formatul este de prezentare cu privire la direcțiile noastre strategice.
Avem invitați de regulă influenceri, podcasteri, tiktokeri, jurnaliști de la diferite redacții. În prima parte a prezentării noastre, după căderea Guvernului Bolojan, vom vorbi despre soluțiile pe care noi le vedem pentru ieșirea din criză, pentru repararea erorilor guvernării Bolojan, pentru susținerea cetățenilor și companiilor românești, pentru respectarea legilor existente și redarea coeziunii sociale, unor categorii întregi de cetățeni români care au fost defavorizați de ceea ce s-a întâmplat în ultimele 10 luni, cu participarea tuturor celor patru partide la aceste decizii nefericite, la aceste erori de judecată.
Și vreau să vă reamintesc faptul că noi am depus nenumărate moțiuni de cenzură, moțiuni simple împotriva acestei coaliții, împotriva acestei guvernări și moțiunile nu au trecut.
De ce s-a răzgândit între timp PSD-ul și alți colegi din opoziție și au votat de această dată moțiunea de cenzură este treaba lor, nu o să fac eu calcule de oportunitate pentru alte grupuri, pentru alte formațiuni.
Acum șase luni, exact în acest format de briefing, noi lansam manifestul „Opoziție Totală – Opoziție Națională”, în care ne-am asumat o poziție critică și niște acțiuni pentru a doborî această guvernare.
La șase luni după, iată-ne în punctul în care această guvernare a căzut și aș vrea să mulțumesc tuturor parlamentarilor AUR și nu numai, care și-au adus contribuția, care nu au trădat voturile pe care românii le-au dat. Așteptarea imensă care exista în societate pentru ca acest guvern care a tăiat numai de la categoriile vulnerabile, care și-a bătut joc de pensionari, de mame, de veterani, să plece acasă. Acest guvern al sărăciei.
Nu vă descriu senzația pe care am avut-o de la ora 15 până acum, plimbându-mă pe stradă, întâlnindu-mă cu cetățeni care zâmbeau, ne felicitau și începeau să capete speranță. Lor le suntem datori și nimănui altcuiva. Și ne bucurăm că am putut reda un zâmbet, fie și pentru ziua de astăzi, pe fața românilor.
Am primit foarte multe felicitări din mediul politic internațional. Au venit felicitări numeroase din Polonia, din Turcia, din Italia și din Statele Unite ale Americii și toată lumea ne întreabă ce va urma. Ca să putem vorbi despre ce va urma, lăsăm partenerii externi pentru moment la o parte, trebuie să vorbim despre ce se așteaptă românii de la noi.
Așa cum am anunțat în plen, noi suntem dispuși să intrăm la guvernare, nu în orice condiție și voi detalia, și suntem dispuși să reparăm și să corectăm erorile guvernării Bolojan compusă încă o dată din patru partide.
Toate patru sunt vinovate în egală măsură, nu doar Moțoc, premierul care a primit numărul record de voturi contra la o moțiune de cenzură, nu doar Ilie Gavrilă Bolojan.
Aș sublinia totodată faptul că forma asta în care am depus moțiunea de cenzură era singura care ne garanta nouă că moțiunea va trece la vot. Ați văzut ce imensă presiune psihologică a fost exercitată în societate împotriva aceea ce părea un sacrilegiu. Cristian Tudor Popescu spunea că este o adevărată lovitură de stat și unele site-uri titrau ieri că este cel mai mare tun financiar dat României. Care este tunul financiar?
Nu, moțiunea de cenzură este un exercițiu democratic, nu un tun financiar. Noi ne-am făcut datoria de opoziție.
Ați văzut că toate tunurile au fost direcționate către mine, că n-ar fi trebuit să inițiez acest demers și că n-ar fi trebuit să fie semnat acest demers și de alți parlamentari. Nu, asta era calea sigură spre picarea moțiunii. Nu m-a afectat acest lucru, am pielea tăbăcită și nu am mers înainte în ultimele două săptămâni cu acest plan.
Mai departe, pot doar constata unele manipulări din spațiul public din ultimele două săptămâni. Ați văzut că popularitatea și susținerea populară nu se mai contabilizează în voturi, ci în like-uri pe Facebook. La ultima mea postare pe Facebook mă apropii de 100.000 de like-uri, după criteriile lor mă încadrez foarte ușor pentru funcția de premier.
Sunt aceiași oameni care au anulat alegerile, care au dat lovitura de stat în decembrie 2024 și acum califică un act democratic, cum este o moțiune de cenzură, ca fiind o lovitură de stat. Și n-au acuzat, ca de obicei, de verzi și uscate.
Tocmai de aceea îi felicit pe colegii mei. Au știut să nu se lase impresionați, să nu se lase intimidați, să nu răspundă miilor de conturi reale sau false și presiunii exercitate la comandă. M-am simțit în unele zile exact ca între turul 1 și turul 2, exact același gen de presiune socială exercitată prin conturi pe rețelele de socializare, vectori de opinie, jurnaliști care chipurile ar trebui să fie echidistanți, dar totodată au fost cât se poate de părtinitori și au spus că Simion este iarăși de vină pentru căderea leului, pentru cursul valutar, pentru inflație, pentru Bursa de Valori București. Și-a revenit bursa, o să își revină în continuare dacă luăm măsurile corecte. Măsuri pe care actuala guvernare nu le-a luat. De asta ne aflăm aici, pentru a prezenta măsurile pe care noi le vedem urgente pentru repararea erorilor guvernării Bolojan.
Noi considerăm că pe lângă aceste măsuri economice este necesar să revenim la democrație și la votul românilor. Ne putem asuma, așa cum am anunțat în plen, o guvernare atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul în ordinea constituțională, dacă vom reveni la ordinea constituțională și democratică, primul partid al țării trebuie să desemneze un premier, să vedem dacă poate întruni o majoritate, după care vine rândul AUR, care nu va susține un premier PSD, să desemneze un premier.
Ne putem asuma o guvernare în condițiile în care propunerea făcută de AUR pentru funcția de premier va fi acceptată și, bineînțeles, urmându-și făgașul constituțional, întrunește numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233.
Mai departe, nu putem decât reacționa la afirmațiile lui Nicuşor Dan de astăzi, care a anunțat că va purta, în pofida prevederilor constituționale, niște consultări informale pentru ca ulterior să ajungă la consultările formale. Ei bine, atâta timp cât noi nu vom fi convocați, nu vom fi invitați de către președintele României la consultările reale, la găsirea unei soluții pentru ieșirea din criză, noi mai departe nu vom merge, așa cum am anunțat și acum două săptămâni când era vorba să depunem noi, fără susținere, fără a ne baza pe 233 de semnături și 233 de voturi o moțiune de cenzură, nu vom fi idioți utili.
Nu ne vom duce de-abia la niște consultări formale ca să mimeze Nicușor Dan respectarea Constituției la fel cum a mimat niște alegeri.
Dacă alegerile viitoare vor fi corecte, da, merită să ne luptăm. Dacă consultările reale și informale, și formale, se vor purta cu al doilea partid al țării după rezultatul alegerilor din 1 decembrie, vom participa. Însă să fim invitați la spartul târgului după 3 săptămâni în condițiile în care ei se înțeleg pe sub masă, nu, mulțumim, nu participăm la această șaradă, dacă așa are de gând să joace Nicușor Dan. E de văzut ce se întâmplă mâine, vă vom anunța în legătură cu aceste aspecte.
Noi ne facem datoria și în briefing-ul de astăzi vom prezenta inclusiv poziția grupului european din care facem parte, European Conservative Senate Reformist în Parlamentul European. Vom prezenta și poziția generalului în retragere, Mircia Chelaru, senator AUR, cu privire la programul SAFE, program care ar fi trebuit să înzestreze Armata Română, lucru cu care noi suntem de acord, nu suntem de acord cu corupția, cu lipsa de transparență, cu neincluderea prevederilor legate de offset în programul acesta de înzestrare.
Vom da curs prezentării celor 10 măsuri în cele ce urmează și dau cuvântul domnului Petrișor Peiu, nu înainte de a spune că toți cetățenii români sunt importanți pentru noi.
Etnicii maghiari, cetățeni români, care au ieșit în stradă la începutul anului împotriva taxelor lui Bolojan, la Miercurea Ciuc, la Odorheiu Secuiesc, la Sfântul Gheorghe și în multe alte localități, au cerut reprezentanților lor din Parlament să voteze moțiunea de cenzură. UDMR-ul are o problemă de legitimitate, de reprezentativitate. A justificat nevotarea moțiunii de cenzură prin faptul că a fost introdusă de către AUR.
AUR respectă vocea românilor care și-au dat votul pentru noi și ar fi fost cazul ca și reprezentanții UDMR-ului din Harghita, din Covasna, din Mureș, din Cluj, din Satu Mareș și de peste tot unde există în această țară etnici maghiari pe care iubim și îi considerăm cetățeni cu drepturi depline ai României, arată că UDMR-ul și-a trădat alegătorii.
Și fac un apel la toți etnicii maghiari care vor să aibă reprezentare politică să se înscrie în AUR. Indiferent de etnie, romi, lipoveni, maghiari, avem mulți membri în acest moment în AUR și, de altfel, fac acest apel către toți cetățenii României.
Ați văzut cât de important este fiecare vot, cât de important este fiecare om. Fiecare contează! De aceea, dacă vreți să câștigăm următoarele bătălii pe care le avem de dus, apelul meu este să vă înscrieți în AUR, o puteți face descărcând aplicația mobilă platforma AUR sau pe un formular web www.partidulaur.ro/adevizune și colegii din filialele județene, din organizațiile locale și din diaspora vă vor contacta pentru a vă înscrie, pentru a vă înrola, pentru a face pasul către politică.
Știu, majoritatea românilor nu au acest exercițiu de a se implica în viața civică, în viața Cetății, în viața politică, dar este nevoie de fiecare dintre voi, dacă vreți să ne luptăm cu aceste formațiuni vechi, corupte până în măduva oaselor, aceste formațiuni care au dus România în prăpastie.
Este nevoie de implicarea fiecăruia dintre voi, așa că vă rog, din satele și orașele țării, din diaspora de peste tot, în orice țară, pe orice continent ați ajuns, înscrieți-vă în AUR și să facem în România, fie că avem alegere anticipate, excluse, nu știu de ce le exclude Nicușor Dan, fie că le avem la termen, o istorie, istorie politică.
În Ungaria s-a câștigat cu un scor record, formațiunea Tisza , condusă de Péter Magyar, a câștigat cu un scor record. În Bulgaria, fostul președinte Radev și-a făcut o formațiune, a candidat, a obținut o majoritate în Parlament.
Ținta noastră politică declarată, repetată, de care unii se îndoiau, a trebuit să repetăm de mii de ori, ne dorim alegere anticipate. Să știți că toți cei 90 de parlamentari AUR în circumscripțiile lor din județe sau din diaspora, stau la dispoziție românilor. Așteaptă opiniile voastre.
Am depus foarte multe proiecte legislative care până în acest moment nu au trecut de votul fostei majorități sau nu au trecut de președintele Nicușor Dan. Au respins la Curtea Constituțională printr-o contestație a lui Nicușor Dan, inclusiv legea pentru sport, pentru viitorul centrelor de juniori și tineret, care prevedea un minim de 40% prezență a cetățenilor români în echipele de sport.
Am depus proiecte, ultimul proiect este depus de colega mea, Ramona Lovin, care reprezintă cetățenii din diaspora. Cu privire la repatrierea românilor din diaspora, ușurarea procesului de repatriere, un ghișeu unic pentru românii din diaspora.
Am depus mai multe proiecte legislative legate de corectarea erorilor guvernării Bolojan, printre care și taxarea inversă a TVA-ului.
Îi dau cuvântul domnului Petrișor Peiu să prezinte primele soluții pe care le vedem, primele soluții guvernamentale, care vor fi implementate imediat, în primele zile, în primele săptămâni, unde este cazul în primele luni, de când AUR vine și conduce o guvernare.
PETRIȘOR PEIU:
Mulțumesc! Bună seara, vă zic și eu: Hristos a înviat! Plecăm de la observația că, în centrul acestei crize economice pe care o trăim, se află fenomenul de stagflație, adică avem simultan recesiune, scădere economică și o creștere foarte mare a ratei inflației, a indicelui de creștere a prețurilor de consum.
Acest lucru are două cauze majore. În primul rând, creșterea taxelor de consum, în al doilea rând, sau simultan, avem creșterea prețurilor la energie. Energia este problema centrală a lipsei de competitivitate și a suprimării creșterii economice în România. Acest lucru l-a văzut, mă rog, l-ați văzut și dumneavoastră, l-a văzut și premierul Bolojan, dar dânsul nu a dat diagnosticul corect.
Dânsul crede cu sinceritate că problema este faptul că s-au dat prea multe avize tehnice de racordare, celebrele ATR-uri. Nevrând să vadă problemele reale, problemele de fond, problemele strategice care vin din ani și care grevează acest sector. Prima problemă care trebuie corectată și care trebuie înțeleasă corect este decarbonizarea.
Decarbonizarea este o politică agresivă de oprire a tuturor capacităților pe cărbune inițial și apoi pe gaze, fără a pune nimic în loc. Pentru a vinde populației această politică, guvernele precedente au venit cu ideea că se vor pune în locul grupurilor energetice pe cărbune centrale pe gaze.
Iată că, pe 31 august 2026, trebuie să închidem toate carierele de lignit și toate grupurile energetice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, dar încă nici măcar nu s-a selectat vreun constructor pentru centralele pe gaze de la Ișalnița și Turceni. Și atunci, primul pas esențial este oprirea acestui proces de decarbonizare, până când nu vom reuși să asigurăm o ofertă flexibilă de energie pe piață. În al doilea rând, vorbim despre crearea unui holding compus din Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, care să poată să vândă energia la un preț mai echilibrat, mai „dulce” decât prețul marginal pe care îl are astăzi, din motive administrative, Complexul Energetic Oltenia. Problema acestei fuziuni și a holdingului care s-ar crea nu rezolvă singură problema prețului mare pe care îl are energia electrică, pentru că rămâne prețul marginal al energiei importate la orele de seară, după ora 4-5 după-amiaza, care se importă. Dar este un pas necesar această fuziune.
A treia chestiune esențială în domeniul energiei, care trebuie întoarsă, care trebuie reversată, este prelucrarea internă a gazelor naturale. România are rezerve, unii spun, cele mai mari exploatabile din Uniunea Europeană, iar toate statele din jurul nostru își pun problema să-și dezvolte industria chimică în baza importurilor de gaze din România. Numai România nu-și pune problema refacerii industriei chimice acolo unde se poate sau a creării altor unități de prelucrare acolo unde nu mai este posibilă repornirea.
Avem un studiu de caz important, Azomureș, în contextul în care, repet, România are cele mai mari rezerve exploatabile de gaz din Uniunea Europeană: s-a închis ultimul mare combinat chimic din România, Azomureș, care producea jumătate din îngrășămintele chimice necesare agriculturii noastre. Acest lucru poate fi făcut destul de ușor, punând Romgaz, companie controlată de statul român, în postura de a negocia preluarea Azomureș, cu Azomureș lucrând. Și cum se poate face asta? Printr-un contract de prelucrare, de perfecționare activă a gazului de la Romgaz. Adică Romgaz vine cu gazul, dă o comandă de prelucrare la Azomureș și Azomureș îi dă Romgazului tot produsul finit. Și atunci se ocolește dificultatea financiară în care se află Azomureș.
O altă chestiune importantă este acordarea de licențe pentru noi perimetre, proces foarte mult întârziat din motive birocratice. Și ultima problemă, dar cea mai importantă, pe care ar fi trebuit să o vadă domnul prim-ministru Bolojan, nu problema acelor 80.000 de ATR-uri, care sunt niște avize ce expiră într-un an, să fim serioși, este problema investițiilor anunțate cu surle și trâmbițe, prezente în toate strategiile energetice ale României de zeci de ani încoace, și niciuna făcută. Spunea dânsul de baterii realizate pe lângă hidrocentrale. Neînțelegând că hidrocentrala însăși e o baterie. Dacă nu vrei să consumi, nu dai drumul la robinet.
Dacă vrei să consumi, dai drumul la robinet. Să pui baterii pe lângă hidrocentrale e o prostie. O chestie care are sens este să faci hidrocentrale cu pompaj invers, adică niște baterii de acumulatori naturali, cum ar fi proiectele de la Tarnița-Lăpuștești, de la Bicaz și de la Porțile de Fier, proiecte care, însumate, ne-ar da mai multă energie flexibilă decât cele două reactoare noi de la Cernavodă plus microreactoarele modulare de care vorbesc unii și alții. În afară de aceste hidrocentrale cu pompaj invers, vorbim de finalizarea hidrocentralelor începute, cel puțin cele trei foarte cunoscute, plus Runcu din Maramureș. Vorbim despre centralele de la Ișalnița și Turceni. Ministerul nici n-a anunțat prea clar ce vrea să facă cu cea de la Ișalnița. Renunță la acel proiect sau nu? Vorbim despre centrala de la Iernut, care are o întârziere de 10 ani, vorbim despre centrala uitată de la Chișcani, lângă Brăila, și așa mai departe.
A doua chestiune la care aș vrea să mă refer este valorificarea resurselor naturale. Și aici avem, în primul rând, redescoperirea unor resurse minerale, cum ar fi cuprul, dar și descoperirea unora noi, cum ar fi grafitul și prelucrarea lor în țară. Ideea că va veni o companie străină și va extrage aceste minerale, inclusiv minerale rare, și le va exporta pentru prelucrare, acolo unde este industrie, este o idee păguboasă. Noi trebuie să folosim ajutorul de stat pentru valorificarea resurselor naturale. Până la a face tot felul de proiecte sofisticate, trebuie să ne uităm la ceea ce este la îndemână de făcut și cu efecte economice extrem de mari de multiplicare, și anume valorificarea acestor resurse. De ce nu sunt ele valorificate cum trebuie? În primul rând, pentru că avem proceduri extrem de birocratice. În al doilea rând, pentru că instrumentul ajutorului de stat nu este folosit așa cum trebuie pentru proiectele pe care statul le vede strategice. Și, în al treilea rând, este vorba despre impunerea unor condiții nejustificate pentru a demara aceste exploatări. Și de la excluderea unor competitori care nu vin din Uniunea Europeana, dar cei din Uniunea Europeana, nici ei nu vin. Și atunci stăm și așteptăm pețitorii cei bogați și îi luăm pe aceia care sunt mai săraci, care nu pot să ofere un condur de aur, dar pot să ofere o sanda suficientă să putem să trecem apa asta învolburată a crizei.
Al treilea pilon despre care vorbim este simplificarea sau, dacă vreți, îndulcirea vieții antreprenorilor.
Rechemarea, redescoperirea chemării către antreprenoriatul românilor, bazată pe trei mari piloni. Creditul fiscal, adică, dacă statul are datorii la o firmă, acea datorie să se transforme în credit fiscal. În al doilea rând, introducerea procedurilor simplificate, fiscale și contabile pentru microîntreprinderile sub 500.000 de euro cifră de afaceri, inclusiv impozitul pe cifra de afaceri. Și, dacă avem acum o situație bugetară perturbată de ultimele guverne, cred că o valoare mai corectă a acelui impozit ar fi 1,25% în loc de 1%, dar simultan cu creșterea pragului de la 100.000 la 500.000 de lei.
Al treilea pilon important aici, pentru revitalizarea antreprenoriatului, este instituirea regulii unui singur control pe an fiscal. Ca adjuvante pentru această politică de revitalizare a antreprenoriatului, putem să promitem că vom veni cu un cod fiscal simplificat și cu promisiunea de a nu modifica codul fiscal pe o perioadă de cel puțin 5 ani. Și ajungem la al patrulea pilon al reparării, refacerii economiei noastre: reducerea evaziunii fiscale și un tratament fiscal mai blând, care să favorizeze atât consumul, cât și investițiile.
Primul pilon este, dacă vreți, introducerea treptată a taxării inverse generalizate. Asta înseamnă că de la cele patru domenii în care avem astăzi taxare inversă deja introdusă, să ne mutăm încet, încet spre tot restul economiei. Pentru că astăzi TVA-ul se încasează fracționat, pe măsură ce se duce valoarea adăugată din fiecare verigă a lanțului. Taxarea inversă înseamnă să încasăm TVA-ul doar la consum, la final, iar evidențierea TVA-ului să se facă doar contabil până la etapa consumului. Mai ales în contextul în care, ca urmare a politicilor ultimelor guverne, cel puțin 70% din consum se face utilizând marile rețele comerciale, care sunt, spune și guvernul și toată lumea, foarte bine fiscalizate. Generalizarea treptată a taxării inverse este calea sigură spre reducerea evaziunii fiscale. În al doilea rând, trebuie să vorbim despre o chestiune de dreptate și de rebalansare între antreprenorii români și cei străini. Și vorbim despre interzicerea deductibilității fiscale a procedeelor de optimizare fiscală, adică a cheltuielilor cu managementul, cu consultanța, cu drepturile de proprietate intelectuală pe care filialele din România ale companiilor multinaționale le fac în favoarea companiilor-mamă, simultan cu plafonarea deductibilității dobânzilor percepute la creditele intragrup.
O altă chestiune de foarte mare impact, care a grevat mult bugetul și economia și, putem să spunem acum, să revenim la ideea cu care am început, la fraza cu care am început, este că taxele pe consum trebuie reduse cât de repede se poate, cât de repede permite spațiul fiscal: 19% cota standard la TVA, 9% cota redusă. Adițional, trebuie ca statul român să își respecte angajamentele calendaristice făcute pentru reașezarea accizelor în toate industriile importante. Sigur că sună frumos să spunem că am crescut acciza la țigări, dar uităm că România este astăzi al doilea producător european de țigări și produse din tutun. E o parte componentă a industriei noastre, chiar dacă unii o consideră un viciu.
Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere reducerea taxării muncii în zona salariilor foarte mici. Nu ne ajută cu nimic să avem în continuare oameni cu venituri extrem de mici, care sunt oameni care nu apar pe piața de consum. Noi avem, contrar a ceea ce a crezut guvernul și a spus, noi avem o economie, totuși, un PIB care 81% este reprezentat de consum pe partea de utilizare; consumul e 81% din PIB: 62% consumul gospodăriilor, 19% consumul statului. Vrem să inhibăm consumul, cum a vrut guvernul Bolojan?
Iată rezultatul: criza economică. Au spus că, în locul acestui consum inhibat, vor crește investițiile. Investițiile nu le-au putut duce la capăt, pentru că aceasta este capacitatea de management a proiectelor investiționale pe care aceste guverne au avut-o.
GEORGE SIMION:
Atragem atenția că nu este ceva foarte clar. Când Nicușor Dan spune „timp rezonabil”, poate să însemne jumătate de an, un an. Nimeni nu știe. A promis un raport cu privire la anularea alegerilor. A promis că va spune românilor adevărul, în versiunea lui, despre anularea alegerilor. Este luna mai 2026, a trecut un an, n-a prezentat nimic. La fel, a anunțat că undeva în mai, iunie, o să facă o vizită la Washington. Nu o să facă o vizită la Washington nici în august. Să vedem dacă o să facă o vizită anul acesta. Așa că nu putem rămâne cu domnul Bolojan ca premier interimar pe termen nedeterminat. Nu există nicio prevedere legală prin care Ilie Bolojan va pleca de la Palatul Victoria până nu va fi instalat un nou guvern. De aceea revin și spun ceea ce am spus și înainte de depunerea moțiunii de cenzură. Atrag atenția fiecărui funcționar public să nu semneze proiecte, mai ales legate de SAFE, unde există dubii în contractele pe care noi nu le-am văzut cu Rheinmetall, există suspiciuni de corupție, pentru că fiecare leu va fi contabilizat și vom trage la răspundere pe cei care fură din avuția statului.
România, în acest moment, este administrată ca o republică bananieră, din care fiecare țară puternică, fiecare superputere extrage capital. Și, din păcate, asta i-am reproșat lui Ilie Bolojan și în discuțiile anterioare moțiunii de cenzură și în discursul pe care l-am avut la moțiunea de cenzură. Am pierdut 600 de milioane de euro cu cele 100 de milioane de doze de vaccin, despre care am tras semnalele de alarmă la momentul respectiv. Nimeni nu și le asumă. Și acum avem de-a face cu o sumă de 10 ori mai mare, cu 6 miliarde de euro, achiziționăm fără a ne asigura de transparență, fără a investii în industria românească acești bani, și era mare nevoie pentru că majoritatea fabricilor din industria de armament sunt pe ducă.
Continui cu punctul 5 al măsurilor noastre: un stat mai eficient. În discursul pe care l-am avut în plen i-am arătat o imagine, o poză domnului Bolojan, pentru recunoaștere mai clară, a unei domnițe despre care vorbisem și la alte moțiuni de cenzură. Nu știu cine a angajat-o pe respectiva doamnă în funcțiile pe care le ocupă. Face parte și din niște consilii de administrație strategice. Este în Consiliul Autorității pentru Siguranță Feroviară. Singura experiență pe care a avut-o a fost în administrarea unui coafor.
La fel cum noul prefect de Neamț, numit de Ilie Bolojan din partea USR-ului, este o doamnă care are experiență de șofer de tir. Tot respectul pentru șoferii de tir, sunt o parte importantă a economiei noastre, sunt colegii noștri și sunt prietenii noștri și aduc bani în țară, obligați de multe ori de condițiile economice cauzate de aceste guvernări succesive păguboase. Una e una, alta e alta. Să ajungem în funcții de prefect și cu această doamnă în consiliile de administrație ale unor companii strategice este prea mult.
Am avut cinci vicepremieri. De aceea noi propunem un stat mai eficient: reducerea cu 1% din PIB, în următorii 4 ani, a cheltuielilor administrative. Nu mă refer la profesori, nu mă refer la medici, mă refer la birocrația locală și centrală, unde sunt genul acesta de doamne cu experiențe în saloane de coafor. Am acuzat și am abordat această problemă și în timpul campaniei de anul trecut și s-a ajuns să se creeze o psihoză. În ultimul an, oamenii care au plecat din instituțiile de stat sunt profesioniști. Nu au plecat nici pilele PNL-ului nici pilele PAD-ULUI, sunt oameni care nu au ce căuta acolo și blochează administrația.
Totodată, ceea ce a făcut greșit Ilie Bolojan a fost să taie de la pătura de jos, de la categoriile vulnerabile, în loc să înceapă cu tăierea privilegiilor. De aceea noi propunem un Parlament format din 300 de parlamentari. Ca un semnal și ca un model pentru toate instituțiile statului nu se va face mare economie, dar cu siguranță, dacă nu facem stadionul menționat de domnul Bolojan la Oradea și la Timișoara… A spus că nu a dat bani pentru investiții noi în discursul de astăzi și a dat ca și contraexemplu stadionul din Târgu Jiu. Și oamenii din Gorj sunt la fel de români ca și cei din Oradea și din Timișoara.
A adus ca și contraexemplu performanțele sportive. Nici echipa din Oradea, nici echipa din Timișoara nu sunt în primul eșalon al țării. Multe lucruri incorecte s-au spus astăzi de la tribuna Parlamentului de către Ilie Bolojan, o parte dintre ele au fost corectate de către domnul Petrișor Peiu.
Guvernul, în varianta AUR, va avea 10 ministere, maximum 50 de secretari de stat, comasăm și desființăm autorități și agenții până ajungem la un număr de 20, iar reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere va fi exact semnalul că se începe cu strângerea curelei de sus, de sus în jos. Desigur, trebuie să urmeze o reformă administrativă și în viitoarea guvernare AUR, cu un premier propus de AUR, orice asistență financiară internațională acordată de România va fi sistată până atingem deficitul bugetar de 3%. Este vorba de Ucraina, dar nu doar de Ucraina. În momentul în care noi sărăcim, în momentul în care este criză economică, în momentul în care trei trimestre la rând vorbim despre recesiune, nu poți să iei de la gura copiilor tăi, să impozitezi mamele să nu ai suflet și să dai altor state, state de unde vin investitori și iți cumpară ție companiile. Am văzut la Roman și în alte părți din țară. Credem că este o măsură care trebuie luată în condiții de criză. Când revenim la un deficit bugetar normal, cerut de toți partenerii noștri internaționali, de până la 3% din PIB, reanalizăm aceste ajutoare, cu condiționalități, de exemplu respectarea drepturilor minorităților din Ucraina dacă vorbim de Ucraina dar vorbim și de alte țari.
Companiile de stat, pentru că s-a tot discutat și pentru că a mințit și acolo Ilie Bolojan de la tribuna Parlamentului și doamna Oana Clara Gheorghiu, voiau să vândă acțiuni, pachete de acțiuni la Hidroelectrica, la Transgaz, la companii profitabile din statul român, pe repede înainte, în trimestrul 3, prin metoda ABB. Noi susținem capitalizarea companiilor strategice și dăm un exemplu: Romgaz. Romgaz poate prelua Azomureș, ca Azomureș să producă în continuare îngrășăminte. Avem nevoie pentru agricultura românească și avem nevoie și de locuri de muncă dar lucrul acesta se poate face prin emiterea de noi acțiuni și primii care să poată achiziționa aceste acțiuni să fie românii, cetățenii, persoane fizice. Noi vedem capitalizarea acestor companii pentru noi obiective prin listarea la bursă, prin metoda IPO. Nu suntem izolaționiști, nu refuzăm investițiile, inclusiv străine, atâta timp cât se fac în situații corecte.
Un alt punct: protejarea producătorilor români. Cei care au trecut prin COVID, prin criza energetică și prin această criză economică cauzată parțial de măsurile lui Ilie Bolojan și de primele luni de guvernare a lui Ilie Bolojan unde a creat panică în piețe. Trebuie să susținem orice om care crește și vrea să producă de la teneși la drone în România. În acest sens pentru agricultori, ca măsură temporară, cunoaștem și reglementările și impunerile venite de la Comisia Europeană, motorina trebuie să fie scutită de TVA și accize dacă este folosită în producție, în agricultură. Marile centre comerciale trebuie să aibă produse proaspete, conform principiului european al lanțului scurt de aprovizionare, domnul deputat Călin Matieș este aici în sală, are o lege depusă încă din legislatura trecută, legată de lanțul scurt de aprovizionare, a fost președinte al producatorilor din județul Alba.
Avem o problemă referitoare la producători: acordul Mercosur și respectarea normelor de către produsele care vin din țarile Mercosur a normelor pe care producători noștrii sunt obligați să le respecte, de aceea, metodic, autoritățile vamale si autoritățile fitosanitare îi vor lasa în pace pe producătorii români și se vor concentra pe ceea ce intra în țară din aceste țări. Totodata guvernele anterioare au mințit cu privire la produsele care vin din Ucraina în continuare din Ucraina și din alte state, piața internă este în continuare inundată. Mai mulți miniștrii ai agriculturii au mințit că au oprit intrarea produselor din Ucraina în România, noi facem parte din spațiul economic unic european, este un avantaj în momentul în care în țara ta și în spațiul unic, intră produse care nu sunt obligate să respecte aceleași norme este concurența neloială.
În ceea ce privește voucherele de vacanță, ele vor fi încurajate și vor fi acordate tuturor angajaților, din mediul privat sau de stat, pentru a relansa consumul într-un domeniu văduvit, în turism. Atâta timp cât generăm consum intern și asta trebuie să facă o viitoare guvernare, să relanseze consumul pe piața internă, fie că vorbim de agricultură, fie că vorbim de turism, fie că vorbim de materiale de construcții, totul trebuie să se îndrepte spre ieșirea din această criză.
De asemenea, noi suntem catalogati ca fiind un partid anti european, mai nou anti occidental după unele afirmații defăimătoare nejustificate, trebuie atras fiecare leu, fiecare euro din fondurile europene, atâta timp cât condițiile nu afectează interesele naționale, atâta timp cât se găsesc modalități pentru a renegocia cotele care se cuvin României din domenii precum agricultura, toate prețurile din cauza inflației au crescut, subventiile nu au fost reactualizate, de exemplu, trebuie să simplificăm toate procedurile birocratice pentru că sunt foarte mulți oameni care au vrut să acceseze fonduri europene, au ajuns să aibă dosare penale sau să aibă probleme să trebuiască să returneze granturile primite din cauza excesului de zel venit din partea autorităților din România, nu din partea autorităților europene. Vom introduce managementul integrat al proiectelor europene și prioritizarea celor cu șanse mari de realizare.
Acesta a fost punctul șapte. Pentru punctul opt îl rog pe domnul profesor Dungaciu să completeze. Mulțumesc.
DAN DUNGACIU:
Punctele 8 și 9 se referă la viziunea sau, mai degrabă, la lipsa de viziune pe care statul român o are. Statul român nu gândește sau dacă gândește, gândește așa cum se gândea acum 10 ani, 15 ani, 20 de ani. Faptul acesta se relevă într-o, să zic așa, știre de presă. Cel mai discutat subiect legat de Ministerul de Externe, de pildă, este desecretizarea dosarelor de acum 30 de ani.
Ați citit cu toții că se desecretizează dosare de acum 30 de ani. Nu știu dacă e o strategie în spate. Cineva care a lucrat direcția dosare a constatat că au trecut 30 de ani, dosarele se desecretizează, s-a dus la conducerea Ministerului de Externe și a spus „am o veste foarte bună, am o soluție sau, mă rog, am o sugestie foarte bună, se desecretizează dosarele”, să facem face subiect politic din asta. Se pare că respectivul a primit o funcție importantă, prin apropiere de Consul General.
Să ne înțelegem. Nu e nimic deosebit, nu e nimic nou. În orice stat se desecretizează dosarele, ajung la maturitate la 30 de ani. Dar statele sunt foarte atente când desecretizează pentru că s-ar putea să fi vizat nu numai tu ca stat, dar și alți parteneri sau foști parteneri.
De aceea nu se face atâta tam-tam prin alte state, pentru că s-ar putea să-i pui în încurcătură pe unii sau pe alții. Graba asta de a te repezi la ele să, să ne înțelegem… intervenim în jocul ăsta în perioada în care eram în piața Universității, nu eram de partea greșită a baricadei.
Deci, faptul că tu te grăbești să faci aceste anunțuri e o dovadă, mai degrabă, de imaturitate și…. lipsă de gândire strategică vădită sau demonstrată și din punctul ăsta de vedere.
Lipsa de viziune. În ceea ce privește Ministerul de Externe și modul în care Ministerul de Externe poate fi folosit inclusiv pentru a duce bani în țară, lucrurile au mai fost anunțate de noi și le reiterez.
Ministerul de Externe trebuie să se transforme inclusiv într-un Minister al Comerțului Exterior. Unul dintre criteriile pentru care măsori activitatea unor diplomații este și de câte proiecte economice au adus în țară.
Astăzi, la Ministerul de Externe se măsoară activitatea diplomaților prin numărul de minute pe care le are, într-o bilaterală sau mai știu ce întâlnire din vecinătatea sau de mai departe. Aici va trebui să vedem câte proiecte economice au fost favorizate sau au fost aduse în țară, câte contracte economice au fost semnate și așa mai departe. Criteriul economic trebuie să fie un criteriu major în orice proiect de tipul acesta.
Doi. Împrumuturi externe. Împrumuturi externe le facem și le asumăm doar dacă aduc beneficii cuantificabile României. Inclusiv când este vorba de programul SAFE care a fost enunțat. Programul SAFE mai poate fi denunțat până pe 31 mai.
Programul SAFE este un proiect care, din punctul nostru de vedere, nu are nicio logică, nu pentru că nu aduce ceva pentru Armata Română, aduce ceva pentru Armata Română, dar nu asta e problema. Chestiunea este că orice achiziție militară trebuie făcută dintr-o anumită viziune, dintr-o perspectivă. Cine este inimicul identificat în Strategia Națională de Apărare? Care sunt vulnerabilitățile? Care sunt riscurile? Cum se poate securiza România de acele riscuri?
Deci nu cumperi orice îți vine în mână sau orice ai găsit în depozitele unora sau altora, depozitele militare ale unora sau altora. E ca și cum îți cumperi o gresie în baie, dar tu n-ai uși și ferestre.
Începi cu ceea ce este important. România nu a achiziționat așa. Pentru că dacă România ar fi achiziționat din perspectiva celei mai mari amenințări de securitate care este scrisă în Strategia de Apărare Națională a Țării, document prezidențial, ar fi constatat că Rusia este cea mai mare amenințare. Cum te aperi de Rusia? Te uitai în Ucraina. Cum luptă Ucraina cu Rusia într-o război asimetric? Cel mai puternic instrument în primii ani de război a fost obuzierul și tunurile. Acum este drona. Câte drone sau ce achiziții de drone se face prin programul SAFE? Iertați-mă, nimic!
Cumpărăm lucruri care pot să fie ținte foarte ușoare pentru drone, dar nimic care să ne poată pună într-o postură în care să ne putem apăra cel puțin o anumită perioadă de timp.
Nu producem nimic, nu este offset, nu este tehnologie. A nu se confunda faptul că facem trei șuruburi pentru anumit dispozitiv militar cu offset-ul și cu tehnologia. Trebuie să ai tehnologie ca în vreme de război, Doamne ferește, să poți să produci în așa fel încât războiul să se poată duce mai departe. Nu există așa ceva în SAFE. Toată gândirea SAFE-ului este greșită, dincolo de faptul că acolo există niște suspiciuni, cum spunea domnul președinte, suspiciuni de corupție care trebuie cel puțin să fie verificate. Repet, până pe 31 mai acest proiect poate fi anulat, poate fi regândit cel puțin parțial.
În al treilea rând, lipsa aceasta de gândire pe care România o are face să fie, iertați-mă, aproape irelevantă din punct de vedere strategic.
Gândiți-vă, se vorbește acum despre cele B9, reuniunea B9 de la București, nu va veni niciun secretar de stat a Statelor Unite la B9. Și nu vine nu pentru că are ceva personal cu noi, ci pentru că în fișa postului, dacă vreți, B9 nu este un lucru relevant. Dacă vă uitați în Strategia de Apărare a Statelor Unite o să vedeți că regiunea este menționată doar dintr-un punct de vedere: Europa Centrală și de Est ca teritorii, state importante din punct de vedere civilizațional și cultural și apropiate de Statele Unite.
Nu există dimensiunea de securitate menționată în strategia națională americană. Este doar o strategie civilizațională că acele state sunt mai apropiate de America și trebuie cultivate.
Din punctul acesta de vedere, B9 u este mult mai puțin important pentru americani decât cele trei mări. Ce spun americanii, apropo și de Ucraina, și de război din Ucraina, și de Rusia?
Se va face pace în Ucraina fără extinderea militară a NATO. Asta scrie în Strategia de Apărare a Statelor Unite. Altminteri spus, americanii spun foarte clar că NATO nu se va extinde, iar B9 a fost construit ca instrument de securizare în momentul în care Occidentul credea că și NATO și Europa nu se duc spre Est.
În acest moment, extinderea NATO din perspectiva americană nu se va mai întâmpla. Deci B9 din punct de vedere la securității devine o instituție, ca să zic așa, cvasi-relevantă, cum erau instituțiile din timpul Războiului Rece după 1989 sau 1989. Aceasta este logică. De asta nu vine secretarul de stat american aici, pentru că, repet, B9 nu mai este o instituție cu care ai ce face. Cele trei mări, da, civilizațional, ca apropiere de Statele Unite, ideea asta va fi resuscitată și va trebui să fim atenți la această chestiune.
În al patrulea rând, strategia de atragere de investiții străine. Sigur că Ministerul de Exterior trebuie să gândească echipe care să atragă investiții. În ceea ce pe niște români de pretutindeni ne interesează două maniere de relaționare sau trei.
Unu, să-i aduci acasă ideal. Doi, afaceri cu românii de pretutindeni. Trei, parteneriate cu românii de pretutindeni care vor să facă politică.
Altminteri spus, românii de pretutindeni sunt văzuți, din punctul nostru de vedere, ca o punte, ca un pod între noi și alte state. Sprijinim pe toți românii de pretutindeni care, dacă nu vor să vină acasă, vor să se implice în politică: în Spania, în Italia, în Germania, în Marea Britanie, oriunde. Și lucrul ăsta se poate face logistic, dar și financiar.
Vrem să avem cât mai mulți români primari, cât mai mulți români în parlamente, cât mai mulți români în spațiul politic de acolo. De ce? Pentru că așa sprijini, prin ei, mult mai ușor comunitatea românească de acolo. Prin impunerea unor legi, prin schimbarea unei legislații, prin avertismente, vă rog, politice, inclusiv de early warning, apropo de comunitățile naționale din acele spații.
În ceea ce privește atragerea investițiilor străine. În România, aici funcționează o comisie pentru examinarea investițiilor străine care se activează când o investiție depășește 2 milioane. Intervine această comisie care cercetează dacă investiția e bună, nu e bună și îți mai ia câteva luni până faci investiția propusă. Este o inițiativă greșită, o instituție care pune bariere investitorului străin. Și trebuie discutat dacă ea trebuie să fie eliminată complet sau ridicat baremul până la 10 milioane. Nu începi să-i verifici pe toți care au 2 milioane și vin să investească și îi mai ții câteva luni ca să-i oprești, nu-i așa, să-și pună banii în economia românească.
Cinci. Investiții strategice în cele două zone care cresc astăzi în lume. Sunt două zone care cresc în lume. Asia de sud-est și Orientul Mijlociu. Noi nu avem nicio prezență acolo. Suntem complet absenți diplomatic, în termeni de politica externă sau în termeni de interese economice. Nu deschidem piețe. Ministerul de Externă nu deschide piețe și nu pregătește, dacă vreți, ca eventual campioni regional sau campioni național să se ducă acolo să investească.
Nu există nicio relație din punctul ăsta de vedere între Ministerul de Externe, care trebuie să deschidă piețe și investitorii români care trebuie să se ducă acolo. Când ne ducem în aceste spații, politica contează. Și în Orientul Mijlociu, și în spațiul asiatic, politica contează. Așa este obiceiul locului, ca să spun așa. De aceea, o relație politică bună se poate transforma într-o relație economică bună. Aceste două zone le vom lua în considerare.
EximBank-ul, teoretic o bancă care ar fi trebuit să facă foarte multe și care poate să devină un instrument de investiție, pentru că ce este EximBank-ul? Este o bancă care se presupune că ar fi ajutat investitorii români să se ducă în alte părți ale globului.
Repatrierea românilor, sprijin politic, am spus, lipsa de, mă rog, nu există sprijin financiar, sau România nu mai dă sprijin financiar atât timp cât deficitul este foarte mare. Lucrul se aplică, spunea domnul președinte, în Ucraina, în Republica Moldova, într-o oarecare măsură.
Rămâne pe Republica Moldova instrumentul nostru, Fondul de Investiții Republica Moldova, pe care l-am prezentat, a fost o inițiativă parlamentară a domnului Petrișor Peiu. Investiții în Republica Moldova se fac pe bază de un fond de investiții, adică pe bază de business, pe bază de avantaj reciproc. Vedem care este cea mai bună intervenție, cel mai bun tip de intervenție, pentru că banii aceștia dați, nu e foarte clar în ce condiții, nu e foarte clar cui, bani care nu aduc nici beneficii economice și în niciun caz beneficii politice ar trebui să fie, cel puțin, reconsiderați.
Măsuri pentru repararea erorilor guvernării Bolojan:
Comments are closed