Luminița Păucean-Fernandes – Întrebare parlamentară – Confirmarea unor cazuri de lepră în România, în anul 2025, într-un stat membru al Uniunii Europene, indică o ruptură gravă între obligațiile legale ale statului și realitatea funcționării sistemului sanitar și de control epidemiologic.

Adresată: Ministrului Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Confirmarea unor cazuri de lepră în România, în anul 2025, într-un stat membru al Uniunii Europene, indică o ruptură gravă între obligațiile legale ale statului și realitatea funcționării sistemului sanitar și de control epidemiologic.

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Lepra este o boală cunoscută, monitorizată la nivel internațional, cu protocoale clare de supraveghere, diagnostic și tratament. Din păcate, de curând, la Cluj Napoca, a fost confirmat un al doilea caz de lepră și încă două persoane sunt evaluate pentru aceeași suspiciune. Toate patru sunt femei, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon de SPA. Ultimul caz confirmat de lepră în țară a fost înregistrat în 1981.

            Apariția acestor cazuri pe teritoriul României nu poate fi calificată drept un incident izolat, ci un eșec al mecanismelor de prevenție și control.

            În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 

1.  Ce mecanisme concrete de control sanitar și epidemiologic funcționează la punctele de intrare în România (aeroporturi, frontiere) pentru depistarea bolilor infecțioase rare, inclusiv lepra, și de ce acestea nu au prevenit această situație?

2.  Există protocoale naționale obligatorii privind screeningul, monitorizarea și gestionarea bolilor infecțioase considerate eradicate sau rare, iar dacă da, cine răspunde pentru neaplicarea lor efectivă?

3.  Ce instituții au responsabilitate directă în supravegherea epidemiologică a acestor afecțiuni și ce controale reale, documentate, au fost efectuate în ultimii ani pentru prevenirea unor astfel de cazuri?

4.  Ce măsuri structurale a dispus Ministerul Sănătății pentru a preveni repetarea acestei situații și cine își asumă responsabilitatea administrativă și politică pentru deficiențele constatate?

Distribuie acest articol!