CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 94 alin. (2) al Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
INIȚIATOR:
Deputat AUR Lucian Mușat
EXPUNERE DE MOTIVE
I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV
Prezenta propunere legislativă are ca scop fundamental consolidarea reprezentativităţii democratice în Parlamentul României prin modificarea pragului electoral alternativ prevăzut la articolul 94 alineatul (2) din Legea 208/2015. Modificarea constă în majorarea numărului minim de circumscripţii electorale în care competitorii electorali trebuie să obţină cel puţin 20% din voturile valabil exprimate, de la patru la opt circumscripţii electorale.
Cerinţele care reclamă intervenţia normativă sunt multiple şi substanţiale. În primul rând, sistemul electoral actual permite accesul în Parlament unor formaţiuni politice care obţin susţinere electorală concentrată într-un număr redus de zone geografice, fără a beneficia de o legitimitate democratică la scară naţională. Pragul alternativ de patru circumscripţii electorale, reprezintă aproximativ 10% din totalul celor 43 de circumscripţii electorale ale României, ceea ce permite unei formaţiuni politice să obţină reprezentare parlamentară chiar dacă este prezentă doar într-o fracţiune restrânsă a teritoriului naţional.
În al doilea rând, principiul reprezentativităţii democratice, consacrat de articolul 2 alineatul (1) din Constituţia României, impune ca reprezentanţii aleşi să exprime legitimitatea conferită de un corp electoral care să reflecte diversitatea teritorială şi interesele mai multor regiuni ale ţării. Un partid sau o alianţă politică care accede în Parlament pe baza susţinerii obţinute doar în patru circumscripţii, chiar dacă în acestea obţine procentaje ridicate, nu poate fi considerat că reprezintă în mod adecvat voinţa naţională şi interesele întregii ţări.
În al treilea rând, insuficienţele legislaţiei în vigoare se manifestă prin încurajarea particularismelor regionale şi a politicilor de tip clientelar concentrate geografic. Sistemul actual facilitează apariţia unor formaţiuni politice cu agendă îngustă, axate pe probleme locale sau regionale, care, odată intrate în Parlament, pot bloca sau întârzia adoptarea unor politici publice de interes naţional. Această situaţie generează fragmentarea excesivă a reprezentării parlamentare şi dificultăţi în formarea unor majorităţi guvernamentale stabile şi coerente.
Soluţia legislativă propusă prin ridicarea pragului de la patru la opt circumscripţii electorale are ca finalitate asigurarea unui echilibru mai just între accesibilitatea sistemului electoral şi necesitatea garantării unei reprezentări parlamentare cu adevărat naţionale. Numărul de opt circumscripţii reprezintă aproximativ 18,6% din totalul circumscripţiilor electorale, un prag care păstrează caracterul democratic şi accesibil al sistemului electoral, dar care în acelaşi timp impune competitorilor electorali să-şi construiască o bază de susţinere mai largă teritorial.
Elementele noi pe care le aduce această modificare legislativă constau în consolidarea legitimităţii democratice a reprezentării parlamentare prin extinderea ariei geografice în care competitorii electorali trebuie să demonstreze susţinere semnificativă. Această măsură va conduce la profesionalizarea discursului politic şi la promovarea unor programe electorale cu viziune naţională, în detrimentul abordărilor particulariste sau localiste.
Din perspectiva dezideratelor sociale prezente şi de perspectivă, modificarea propusă răspunde necesităţii imperioase de a asigura stabilitatea politică şi eficienţa procesului legislativ. Experiența recentă a demonstrat că fragmentarea excesivă a Parlamentului, rezultată din accesul unor formaţiuni politice cu susţinere limitată teritorial, generează dificultăţi în adoptarea unor reforme structurale esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială a României. Cetăţenii români au dreptul legitim de a fi reprezentaţi de formaţiuni politice care să aibă o viziune coerentă la nivel naţional şi capacitatea de a contribui efectiv la guvernare şi la procesul legislativ.
În ceea ce priveşte corelarea cu ansamblul reglementărilor interne, prezenta modificare se înscrie în spiritul şi litera Constituţiei României, respectând principiile fundamentale ale democraţiei reprezentative, precum şi garanţiile constituţionale privind pluralismul politic şi libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor. Totodată, modificarea este în concordanţă cu prevederile articolului 62 din Constituţie, care consacră principiul reprezentării proporţionale în alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a statuat în mod constant că legiuitorul dispune de o marjă largă de apreciere în stabilirea modalităţilor concrete de aplicare a sistemului electoral proporţional.
II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC
Impactul socioeconomic al prezentei propuneri legislative este pozitiv şi se manifestă pe multiple dimensiuni. Din perspectiva mediului macroeconomic, consolidarea reprezentării parlamentare cu legitimitate naţională va conduce la creşterea stabilităţii politice, factor esenţial pentru promovarea unui climat economic predictibil şi favorabil investiţiilor. Investitorii, atât naţionali, cât şi internaţionali, vor beneficia de o mai mare coeziune în procesul decizional politic, ceea ce va facilita adoptarea unor politici economice coerente pe termen mediu şi lung.
În ceea ce priveşte mediul de afaceri, modificarea legislativă va contribui la reducerea incertitudinii legislative şi la creşterea eficienţei procesului de adoptare a reglementărilor care afectează activitatea economică. Companiile vor putea planifica mai bine investiţiile şi strategiile de dezvoltare într-un context politic mai puţin fragmentat şi mai predictibil. De asemenea, reducerea riscului de blocaje parlamentare va facilita adoptarea mai rapidă a reformelor necesare pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti.
Din punct de vedere social, prezenta modificare va contribui la consolidarea coeziunii sociale şi la promovarea dialogului politic constructiv. Prin încurajarea formaţiunilor politice să dezvolte programe şi discursuri care să răspundă nevoilor unei diversităţi mai mari de comunităţi locale din diferite regiuni ale ţării, se va stimula o abordare mai echilibrată şi mai incluzivă a problemelor sociale. Această evoluţie va reduce polarizarea bazată pe particularisme regionale şi va promova politici publice care să răspundă interesului general al societăţii.
În ceea ce priveşte impactul asupra mediului înconjurător, deşi modificarea are un caracter preponderent politic şi instituţional, efectele indirecte pot fi pozitive. O mai mare stabilitate politică şi o capacitate legislativă crescută vor facilita adoptarea şi implementarea unor politici de mediu coerente şi pe termen lung, inclusiv a celor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor României în cadrul acordurilor internaţionale privind protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice.
În termeni de costuri şi beneficii, prezenta modificare legislativă nu generează costuri directe suplimentare pentru societate sau pentru mediul de afaceri. Beneficiile constau în creşterea eficienţei procesului legislativ, în reducerea costurilor generate de instabilitatea politică şi în consolidarea încrederii în instituţiile democratice. Pe termen lung, aceste beneficii se vor reflecta în performanţe economice superioare şi în îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.
III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Prezenta propunere legislativă nu generează impact financiar direct asupra bugetului general consolidat, nici pe termen scurt pentru anul curent, nici pe termen lung pe perioada următorilor cinci ani. Modificarea pragului electoral de la patru la opt circumscripţii nu implică cheltuieli bugetare suplimentare, întrucât nu sunt necesare investiţii în infrastructură, nu se modifică structura sau dimensiunea aparatului administrativ şi nu se introduc noi prestaţii sau servicii publice care ar necesita finanţare de la buget.
Din perspectiva veniturilor bugetare, modificarea nu are impact direct. Totuşi, pe termen mediu şi lung, efectele pozitive ale creşterii stabilităţii politice şi ale îmbunătăţirii mediului de afaceri ar putea contribui indirect la creşterea veniturilor bugetare prin stimularea activităţii economice şi prin îmbunătăţirea colectării veniturilor fiscale într-un context de predictibilitate legislativă sporită.
În ceea ce priveşte cheltuielile, singurele costuri asociate implementării prezentei modificări legislative sunt cele legate de activităţile standard de informare a electoratului şi de pregătirea tehnică a alegerilor viitoare, costuri care intră în sarcina normală a Autorităţii Electorale Permanente şi a celorlalte instituţii implicate în procesul electoral, fără a necesita alocări bugetare suplimentare faţă de cele deja prevăzute pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Pe termen lung, modificarea ar putea contribui la reducerea unor costuri indirecte generate de instabilitatea politică, cum ar fi costurile asociate cu întârzierea adoptării de reforme esenţiale, cu lipsa de coeziune în politicile publice sau cu dificultăţile în accesarea fondurilor europene din cauza capacităţii legislative reduse. Aceste economii, deşi greu de cuantificat exact, pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra eficienţei utilizării resurselor publice.
IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC
Modificarea propusă are implicaţii semnificative asupra sistemului juridic naţional, fiind perfect compatibilă cu cadrul constituţional şi cu reglementările europene în materie electorală. Din perspectiva legislaţiei în vigoare, prezenta propunere modifică în mod expres şi limitat articolul 94 alineatul (2) din Legea 208/2015, fără a afecta alte dispoziţii ale acestui act normativ sau ale altor legi conexe. Modificarea se integrează organic în sistemul electoral românesc, păstrând toate celelalte mecanisme şi proceduri prevăzute de legislaţia electorală.
În ceea ce priveşte compatibilitatea cu reglementările europene, trebuie precizat că Uniunea Europeană nu impune state membre un model unic de sistem electoral pentru alegerile parlamentare naţionale, ci respectă principiul subsidiarităţii în această materie. Fiecare stat membru are libertatea de a-şi organiza propriul sistem electoral, cu condiţia respectării principiilor democratice fundamentale consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană şi în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Prezenta modificare respectă pe deplin aceste principii, menţinând caracterul democratic, liber şi echitabil al alegerilor, precum şi pluralismul politic.
Practica electorală europeană demonstrează că există o mare diversitate în ceea ce priveşte pragurile electorale şi condiţiile de accesare a reprezentării parlamentare. Numeroase state membre ale Uniunii Europene aplică praguri electorale care variază la nivel naţional, iar unele state impun condiţii suplimentare de reprezentativitate teritorială. Modificarea propusă se încadrează în această diversitate de abordări, fiind în concordanţă cu practica democratică europeană şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la alegeri libere, nu impune statele contractante un sistem electoral particular şi că legiuitorul naţional dispune de o marjă largă de apreciere în stabilirea modalităţilor concrete de exercitare a dreptului de vot şi de a fi ales. Curtea a recunoscut că statele pot institui praguri electorale rezonabile în scopul de a asigura eficienţa şi stabilitatea sistemului parlamentar, cu condiţia ca aceste praguri să nu fie arbitrare şi să nu constituie obstacole disproporţionate în calea pluralismului politic.
Modificarea de la patru la opt circumscripţii electorale pentru pragul alternativ nu poate fi considerată o măsură disproporţionată sau contrară principiilor democratice. Pragul de 20% din voturile valabil exprimate în opt circumscripţii reprezintă o condiţie accesibilă pentru orice formaţiune politică care are ambiţia şi capacitatea de a reprezenta interese naţionale. În acelaşi timp, acest prag asigură că formaţiunile care accedează în Parlament pe baza acestei alternative au o bază de susţinere suficient de largă pentru a contribui în mod efectiv la procesul legislativ şi la reprezentarea diversităţii regionale a ţării.
Din perspectiva dreptului constituţional intern, modificarea propusă este în deplină concordanţă cu articolul 2 alineatul (1) din Constituţia României, care consacră suveranitatea naţională şi principiul conform căruia aceasta aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative. De asemenea, modificarea respectă articolul 62 din Constituţie privind alegerea Camerelor Parlamentului şi articolul 37 care garantează dreptul de a fi ales. Curtea Constituţională a României a confirmat în jurisprudenţa sa că legiuitorul are competenţa de a stabili condiţiile concrete de exercitare a dreptului electoral, inclusiv pragurile electorale, cu condiţia ca aceste reglementări să fie rezonabile, nediscriminatorii şi să servească interesului general de asigurare a funcţionalităţii şi eficienţei sistemului democratic.
Măsurile viitoare de armonizare legislativă care se impun ca urmare a adoptării prezentei modificări sunt minime. Va fi necesară actualizarea metodologiilor şi procedurilor Autorităţii Electorale Permanente şi ale birourilor electorale pentru calcularea pragurilor electorale, precum şi actualizarea materialelor informative destinate candidaţilor şi partidelor politice. Aceste ajustări pot fi realizate prin acte administrative de aplicare a legii, fără a necesita modificări legislative suplimentare.
V. CONSULTĂRILE DERULATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROIECTULUI
În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost consultate mai multe categorii de experţi şi specialişti în domeniul dreptului constituţional, al dreptului electoral şi al ştiinţelor politice. Au fost analizate studii şi lucrări de specialitate privind sistemele electorale comparate, cu accent pe ţările membre ale Uniunii Europene care aplică sisteme electorale proporţionale sau mixte.
Consultările au evidenţiat consensul în rândul specialiştilor cu privire la necesitatea întăririi caracterului naţional al reprezentării parlamentare şi la avantajele unui prag electoral alternativ mai ridicat în ceea ce priveşte reprezentativitatea teritorială. Experţii consultaţi au subliniat că modificarea propusă este în concordanţă cu practica democratică europeană şi că va contribui la consolidarea stabilităţii politice şi la îmbunătăţirea calităţii procesului legislativ.
De asemenea, au fost examinate recomandările formulate de organizaţii internaţionale precum Comisia de la Veneţia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa privind bunele practici în materie electorală. Aceste recomandări subliniază importanţa echilibrului între accesibilitatea sistemului electoral şi necesitatea asigurării unei reprezentări parlamentare legitime şi eficiente, principiu pe care se fundamentează prezenta propunere legislativă.
VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ
În conformitate cu principiile transparenţei şi participării cetăţeneşti în procesul legislativ, vor fi organizate ample activităţi de informare publică privind conţinutul şi obiectivele prezentei modificări legislative. Aceste activităţi vor fi desfăşurate pe perioada dezbaterii parlamentare şi vor continua după adoptarea legii, pentru a asigura cunoaşterea de către cetăţeni şi de către competitorii electorali a noilor prevederi legale.
Autoritatea Electorală Permanentă va elabora materiale informative detaliate privind modul de calcul al pragului electoral alternativ şi implicaţiile practice ale noii reglementări pentru partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Aceste materiale vor fi diseminate prin toate mijloacele de comunicare disponibile, inclusiv prin intermediul platformelor digitale, pentru a asigura accesul larg al publicului la informaţii.
De asemenea, vor fi organizate sesiuni de instruire pentru reprezentanţii partidelor politice şi pentru membrii birourilor electorale, în scopul asigurării aplicării corecte şi uniforme a noilor prevederi legale în toate circumscripţiile electorale. Aceste sesiuni vor contribui la prevenirea oricăror confuzii sau interpretări eronate care ar putea afecta desfăşurarea corectă a procesului electoral.
VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE
Implementarea prezentei modificări legislative nu necesită modificări instituţionale sau funcţionale majore la nivelul administraţiei publice centrale sau locale. Structurile existente ale Autorităţii Electorale Permanente, ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale celorlalte instituţii implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor sunt pe deplin capabile să aplice noile prevederi fără necesitatea unor reorganizări sau a alocării de resurse suplimentare semnificative.
Principalele măsuri de implementare constau în actualizarea procedurilor administrative şi a metodologiilor de calcul utilizate de birourile electorale pentru determinarea îndeplinirii pragului electoral alternativ. Aceste actualizări vor fi realizate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin emiterea de instrucţiuni şi ghiduri metodologice destinate tuturor structurilor electorale.
De asemenea, vor fi actualizate sistemele informatice utilizate pentru centralizarea rezultatelor electorale şi pentru calculul automat al pragurilor electorale. Aceste actualizări tehnice sunt de rutină şi vor fi integrate în procesul normal de pregătire tehnică a alegerilor, fără a genera costuri suplimentare semnificative.
La nivelul administraţiei publice locale nu sunt necesare măsuri specifice de implementare, întrucât modificarea nu afectează atribuţiile sau procedurile autorităţilor publice locale în organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Prefecturile şi primăriile vor continua să-şi exercite atribuţiile prevăzute de legislaţia electorală în vigoare, aplicând noile prevederi ca parte integrantă a cadrului legal actualizat.
În concluzie, prezenta propunere legislativă reprezintă o măsură necesară şi oportună pentru consolidarea caracterului naţional al reprezentării parlamentare şi pentru creşterea stabilităţii şi eficienţei sistemului politic românesc. Modificarea pragului electoral alternativ de la patru la opt circumscripţii electorale este perfect compatibilă cu principiile constituţionale şi cu standardele europene în materie electorală, contribuind la întărirea legitimităţii democratice şi la promovarea unei politici cu adevărat naţionale, în interesul tuturor cetăţenilor României.
INIȚIATOR:
Deputat AUR Lucian Mușat
LEGE pentru modificarea art. 94 alin. (2) al Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Articol unic – La articolul 94 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripțiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:
a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 8 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;
b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
Comments are closed