România traversează o perioadă paradoxală: după ani de creştere alimentată de consum, ne aflăm acum în situaţia în care tocmai politicile menite să stabilizeze economia o împing în direcţia opusă.
Conform Eurostat, ţara noastră a înregistrat în august 2025 cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană – minus 4% într-o singură lună. Datele Institutului Naţional de Statistică confirmă: în cifre brute, comerţul cu amănuntul a căzut cu 7,2% faţă de luna anterioară. Nu vorbim despre o scădere conjuncturală, ci despre un semnal clar că puterea de cumpărare a populaţiei se erodează şi că încrederea în economie slăbeşte. Când scad vânzările de alimente, de produse de bază şi de carburanţi deopotrivă, nu mai este vorba de prudenţă – ci de retragere economică.
INS arată că toate categoriile majore de consum au coborât în august. În spatele acestor cifre reci se află o realitate umană: familii care cumpără mai puţin, mici comercianţi care inregistreza vanzari scazute, angajaţi care simt nesiguranţa zilei de mâine.
Guvernul a mizat pe măsuri de consolidare fiscală – majorări de taxe, accize şi TVA, tăieri de facilităţi şi reducerea subvenţiilor. Pe termen scurt, aceste decizii au adus venituri bugetare suplimentare. Pe termen mediu, însă, au tăiat avantul exact acolo unde economia era mai vie: în consumul intern. Venitul real al gospodăriilor a scăzut iar inflaţia s-a menţinut peste ritmul de creştere a salariilor. Rezultatul? O economie care se contractă pe tăcute, dar sigur, cu un nivel de trai care se micşorează sub ochii noştri. România are nevoie de o schimbare de accent: de la austeritate la echilibru.
1. Protejarea veniturilor reale ale categoriilor vulnerabile.
2. Predictibilitate fiscală – un calendar clar al modificărilor de taxe, care să redea încrederea mediului privat.
3. Sprijin pentru IMM-uri– credite cu garanţii de stat (cu dobanda subventionata). Acest lucru ar reprezenta un stimulent pentru păstrarea locurilor de muncă. Crearea de programe guvernamentale care să readucă circulaţia banilor în economie, nu doar în buget.
4. Dialog real între Parlament şi Guvern privind impactul social al politicilor economice.
Scăderea consumului nu este doar o statistică. Este barometrul stării de spirit a unei naţiuni. Astăzi, românii cheltuie mai puţin nu pentru că nu au ce cumpăra, ci pentru că nu mai pot sau nu mai îndrăznesc.
Dacă nu recalibrăm direcţia economică acum, riscăm să transformăm o corecţie temporară într-un recul de durată.
Rolul Parlamentului este esenţial – de a reda sensul social al politicii economice: o economie sănătoasă nu este cea care strânge taxe, ci cea care le permite oamenilor să trăiască decent”, a declarat Lucian Muşat, deputat AUR.
Comments are closed