LOVITURĂ GRAVĂ LA SECURITATEA STATULUI ROMÂN
– sau cum se împiedică viitorul unei țări prin privatizarea domeniilor cheie, fără control –
Guvernul Orban a declarat că în 2020 vor fi listate la bursă și privatizate companiile naționale, lucru DEZAPROBAT categoric de Alianța pentru Unirea Românilor.
🛡 Practic, ultimele mari întreprinderi cu capital de stat (CEC, Tarom, Hidoelectrica, Nuclearelectrica, CFR Marfă, Poșta, Salrom, Portul Constanța, Aeroporturi București, etc) vor fi privatizate, existând numeroși investitori recomandați de FMI și Banca Mondială.
Acestea din urmă insistă de peste 10 ani să fie privatizate companii de interes strategic, cu scop și de a-și recupera mai repede tranșe din datoria de stat. “Fondul nu este răspunzător de modul în care România își administrează averea națională, el slujește intereselor unor companii internaționale puternice”, spune secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
Clientelismul politic și marea corupție au compromis regiile și societățile cu capital de stat iar astăzi acest fapt este folosit fix de către politicieni ca argument pentru privatizare.
🛡 REFUZUL nostru de a accepta un astfel de demers se datorează dorinței de păstrare a suveranității naționale și nu e nicidecum o poziție împotriva pieței libere.
Nu dorim o economie de tip etatist, dar simpla retrospectivă a ultimilor 30 de ani ne arată cum au fost făcute la noi marile privatizări: numeroși funcționari de stat, chiar înalți guvernanți, au privatizat nu la liber, ci dirijat și interesat, în schimbul unor câștiguri ilegale.
🛡 Înainte de a spulbera și ultimii 20-30% din fosta proprietate de stat, poate guvernul Orban ar trebui să verifice cum au fost făcute privatizările de până acum, ar trebui să ia la puricat detaliile contractuale și respectarea condițiilor lor.
Din neglijență, incompetență sau pe bani grei, funcționarii statului au închis ochii la toate neregulile. Exemplul preluării Petrom de către OMV, unde condițiile din caietul de sarcini nu au fost respectate, dar statul român nu numai că nu a reziliat contractul, dar nici măcar nu a sancționat compania austriacă, arată că statul român nu a folosit metodele de protecție avute la îndemână.
Din cele 11.000 de contracte de privatizare pentru aproape 8.000 de companii, asupra multora planează suspiciuni de corupție și întrebări privind modul cum au fost evaluate activele statului. În schimb se pot număra pe degete dosarele cu condamnări definitive.
🛡 Și atunci cum să lași pradă jafului ultimele companii de interes național vital și strategic? Există domenii cheie (resurse naturale, sectorul energetic, infrastructură, comunicații) unde statul își compromite SUVERANITATEA dacă renunță la pachetele sale de acțiuni, fie și parțial și treptat.
🛡 Ca să nu mai vorbim că marile corporații internaționale sunt practic invitate să preia și apoi să ne vândă propriile resurse. Vor fi cam greu de controlat odată intrate în joc, nu credeți? În astfel de domenii MONOPOLUL este destul de ușor pentru ei de realizat, iar asta înseamnă dezastru pentru buzunarele și securitatea românilor, mai ales în condițiile unor posibile schimbări geopolitice.
Și de ce nu se încurajează privatizarea cu capital românesc? Intrând pe bursă, nici un proprietar român nu va putea negocia cu marile trusturi internaționale.
Consiliul Concurenței avertizează și el de posibilele costuri – scăderea numărului locurilor de muncă sau chiar falimentul unor astfel de societăţi, creşterea preţurilor sau posibile efecte adverse pentru anumite regiuni şi grupuri de interese privind sectoarele cheie.
Noi am spune EFECT ADVERS pentru ÎNTREAGA ȚARĂ și ÎNTREGUL POPOR ROMÂN, care și-ar pierde aproape total RESURSELE și SUVERANITATEA.
Nu există răspunsuri