Amenda aplicată de Garda de Mediu ONG-ului care a salvat doi ursuleţi la Sibiu a scandalizat, pe bună dreptate, o ţară întreagă. Semnificaţia sancţiunii date de autorităţi iese din sfera protecţiei drepturilor animalelor şi arată cum, în România, dacă faci o faptă bună eşti pedepsit.
Prin această scrisoare, îmi exprim solidaritatea faţă de salvatorii ursuleţilor sancţionaţi pe nedrept şi vă solicit să anulaţi amenda aplicată acestora. Solicitarea mea are la bază argumente etice şi morale, precum şi argumente legale:
1. Din perspectivă etică şi morală, societatea românească se bazează pe un set de valori creştine care îi încurajează cetăţenii să facă fapte bune. În cultura populară, faptele bune ajută la conturarea atributelor pozitive ale cetăţenilor, la consolidarea solidarităţii şi coeziunii sociale. Românii ştiu că pentru o faptă bună trebuie să primeşti o răsplată, nu o pedeapsă. „Cinstea se câştigă prin muncă şi fapte bune”, „Omul bun după fapte se cunoaşte”, „Fapta bună este pentru om cunună”, „Fiecare este fiul faptelor lui”– Iată cum proverbele româneşti pun în evidenţă dimensiunile valorice ale sprijinului pe care românii îl dau semenilor şi societăţii în care trăiesc. Fără nicio îndoială, salvarea celor doi ursuleţi părăsiţi de mamă, aflaţi în condiţii critice de sănătate, este, în accepţiunea comună din societatea românească, o faptă bună şi emoţionantă. Or, amendarea salvatorilor este o încercare de înlocuire a proverbului „După faptă şi răsplată” cu formula „Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”. Sancţionându-i pe salvatori, nu faceţi altceva decât să încercaţi să inversaţi scara de valori într-un sens negativ şi să îi descurajaţi astfel pe români să facă facă fapte bune.
2. Din perspectivă legală, există un principiu general de drept potrivit căruia un act normativ trebuie interpretat nu doar în litera, ci si în spiritul lui. Esenţa şi scopul spiritului unei legi constă în recuperarea, atât cât se mai poate, a eticii şi moralităţii normale, care trebuie privite atât în contextul realităţilor şi condiţiilor vieţii în care trăim, cât şi ca nişte „valori ideale”. În cazul concret al sancţionării salvatorilor ursuleţilor, actele normative pe care le invocaţi au drept scop tocmai protecţia animalelor. Iar scopul Hotărârii de Guvern invocate pentru aplicarea amenzii a fost atins de salvatori – cu sau fără telefonul dat autorităţilor. În consecinţă, oamenii au acţionat cu bună credinţă în spiritul legii, iar ursuleţii au ajuns în siguranţă într-un loc în care au primit îngrijiri de urgenţă şi au fost recuperaţi. În plus, nimeni, nici chiar cei mai reputaţi avocaţi nu ţin pasul cu noianul de modificări legislative din România. Iar Asociaţia „Prietenii Berzelor”, cea care a salvat ursuleţii, nu este o casă de avocatură, ci este o mână de voluntari cu suflet mare, activişti în protecţia drepturilor animalelor. Până la urmă, niciun cetăţean român nu este o enciclopedie ambulantă de legi, astfel că, înainte să consultăm legea în viaţa de zi cu zi, ne bazăm acţiunile pe normele acceptate de societate. Iar a face un lucru bun este o normă de bază în societatea românească. În final, vreau să remarc că acţiuni de acest gen subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. De aceea, consider că anularea amenzii de către emitent, Garda de Mediu, este singura soluţie legală şi morală pe care o aveţi la dispoziţie pentru a micşora distanţa dintre stat şi cetăţean şi pentru a-i încuraja românii să facă fapte bune.
Nu există răspunsuri