Adresată:
Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministru, Guvernul României
De către: Deputat Lidia VADIM-TUDOR
Circumscripția electorală: nr. 42 București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 24.09.2025
Obiectul întrebării: România se împrumută cu 17 miliarde de euro pentru a cumpăra armament din Franța și Germania, deși suntem la un pas de intrarea în incapacitate de plată
Domnule Prim-ministru,
Guvernul a anunțat cu entuziasm că România va primi – mai exact, va împrumuta – aproape 17 miliarde de euro prin intermediul programului SAFE, pentru achiziții de armament din afara țării.
Această sumă uriașă va fi direcționată, cu prioritate, către industria de armament din Franța și Germania, fără ca România să beneficieze de o minimă compensație economică. Nu se va produce mai nimic la noi în țară, nu se vor crea locuri de muncă, nu vom dezvolta o infrastructură militară proprie.
România are nevoie de școli, nu de tancuri. De spitale, nu de rachete. De medici și profesori bine plătiți. De creșterea nivelului de trai. De autostrăzi. Este revoltător că, în timp ce românii se luptă cu facturile și cu o inflație de 10%, Guvernul împinge țara într-un nou ciclu de îndatorare, pentru a finanța nevoile altora, nu ale noastre.
În calitate de parlamentar al Opoziției și de reprezentant al poporului român, doresc să vă adresez următoarele întrebări:
1. Cine a stabilit că prioritatea absolută a României o reprezintă achiziția de armament, și nu investițiile urgente în Educație, Sănătate și infrastructură? Care este fundamentul juridic și politic al acestei decizii?
2. Ați realizat o analiză de impact bugetar și economic privind creșterea datoriei publice prin acest împrumut de aproape 17 miliarde de euro? Ce efect va avea acest împrumut asupra deficitului bugetar și a riscului de intrare în incapacitate de plată?
3. De ce nu a fost negociată o sumă mult mai mică și cu o componentă industrială românească în acest program – transfer de tehnologie, producție locală, parteneriate strategice pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare? Sau România este văzută doar ca un client, nu ca un partener egal?
4. Intenționați să consultați cetățenii printr-un referendum privind asumarea acestei datorii colosale? Sau Guvernul consideră că astfel de decizii cu impact național major pot fi luate fără dezbatere publică, fără transparență și fără mandat popular?
Conform regulamentului Camerei Deputaților, vă rog să dispuneți ca răspunsul să îmi fie comunicat în scris.
Comments are closed