CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru reducerea controalelor excesive asupra întreprinderilor mici și mijlocii” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
INIȚIATOR:
Deputat AUR Laura Gherasim ___________________
EXPUNERE DE MOTIVE
1. Context economic și rolul IMM-urilor în România
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-urile) constituie coloana vertebrală a economiei românești, reprezentând peste 99% din totalul companiilor active și angajând peste 65% din forța de muncă din sectorul privat, conform datelor Institutului Național de Statistică și Eurostat. Acestea sunt motorul creșterii economice, al inovației, al creării de locuri de muncă și al incluziunii sociale, contribuind semnificativ la formarea Produsului Intern Brut (PIB).
Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă cu un mediu fiscal și administrativ extrem de dificil, marcat de o povară administrativă excesivă, cauzată de controale frecvente, necoordonate și uneori disproporționate. Potrivit unor studii ale mediului de afaceri (Camera de Comerț și Industrie a României, Consiliul Național al IMM-urilor), acestea suportă anual costuri semnificative atât financiare, cât și de timp, din cauza inspecțiilor multiple și suprapuse efectuate de diverse instituții de control (ANAF, ITM, ANPC, DSVSA, Garda de Mediu, etc.).
2. Problematică și impactul controalelor excesive
Pe lângă încărcarea administrativă directă, controalele excesive au efecte negative pe termen lung asupra mediului de afaceri:
● Pierderea productivității: IMM-urile alocă resurse semnificative pentru pregătirea documentelor, întâlniri cu inspectorii și corectarea unor posibile neconformități, ceea ce le distrage atenția de la activitățile productive și inovative.
● Costuri suplimentare: Pe lângă cheltuielile directe cu consultanța, auditurile și corecțiile, IMM-urile suportă și sancțiuni disproporționate, ceea ce le afectează fluxul de numerar și capacitatea de investiții.
● Instabilitate juridică și psihologică: Incertitudinea legată de calendarul și amploarea controalelor generează stres managerial și descurajează asumarea riscurilor necesare dezvoltării.
● Lipsa încrederii în administrația publică: Percepția abuzului, lipsa transparenței și necorelarea controalelor subminează colaborarea voluntară și conformarea fiscală.
Conform datelor oficiale din 2025, România a înregistrat în anul 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, ceea ce determină o presiune suplimentară asupra autorităților fiscale și de control pentru a maximiza încasările. Această realitate economică accentuează tendința de a recurge la controale mai frecvente și sancțiuni mai dure, în special în rândul IMM-urilor, percepute uneori ca fiind mai vulnerabile și mai puțin pregătite să reziste unor inspecții riguroase.
3. Necesitatea reglementării plafonului maxim de controale
În acest context, introducerea unui plafon legal privind numărul maxim de controale pe an la IMM-uri devine o necesitate stringentă. Aceasta va permite:
● Reducerea poverii administrative și a costurilor asociate, lăsând antreprenorilor spațiul necesar pentru a-și concentra resursele pe creștere și inovare.
● Creșterea predictibilității și transparenței procesului de control, contribuind la stabilitatea mediului de afaceri și reducerea litigiilor generate de controale repetitive și arbitrare.
● Evitarea abuzurilor și a folosirii excesive a sancțiunilor ca instrument de presiune fiscală, aspect esențial într-un context de deficit bugetar, când riscul politic de presiune asupra IMM-urilor crește.
● Îmbunătățirea relației dintre autorități și mediul privat, prin stimularea conformării voluntare și a dialogului constructiv, ceea ce pe termen lung va genera creșterea încasărilor fiscale.
Este important de subliniat că reglementarea nu exclude controalele în situații motivate, cum ar fi suspiciunile clare de fraudă, accidentele de muncă sau reclamațiile justificate, ci doar previne controalele repetitive și nejustificate care afectează competitivitatea IMM-urilor.
4. Bune practici europene și alinierea legislativă
State membre ale Uniunii Europene cu economii comparabile sau mult mai dezvoltate, precum Olanda, Danemarca și Estonia, au implementat deja politici de limitare și coordonare a controalelor la IMM-uri, cu accent pe prevenție, digitalizare și inspecții integrate. Conform rapoartelor OECD și Comisiei Europene, aceste măsuri au dus la reducerea costurilor administrative, creșterea gradului de conformare și consolidarea mediului antreprenorial.
România trebuie să adopte aceste bune practici pentru a-și menține competitivitatea și a atrage investiții, evitând o povară birocratică excesivă care poate determina migrarea activităților economice către alte jurisdicții mai prietenoase.
5. Estimarea impactului economic și social
Implementarea plafonului de două controale pe an pentru fiecare IMM, cu excepțiile justificate prevăzute în lege, este estimată să genereze următoarele efecte benefice:
● Reducerea semnificativă a presiunii administrative asupra celor peste 600.000 de IMM-uri active, cu impact direct asupra productivității și capacității lor de dezvoltare.
● Creșterea investițiilor în active productive, tehnologice și resurse umane, pe fondul eliberării resurselor de la conformarea birocratică.
● Consolidarea încrederii între stat și antreprenori, ceea ce va conduce la o creștere a încasărilor fiscale pe termen mediu și lung, prin sporirea conformării voluntare și reducerea evaziunii fiscale.
● Stimularea digitalizării și coordonării controalelor, ceea ce va genera o mai mare eficiență a actului de control, reducând costurile pentru autorități și mediul privat.
6. Concluzii
Având în vedere rolul central al IMM-urilor în economia României, impactul negativ al controalelor excesive, precum și contextul economic marcat de deficit bugetar și presiuni fiscale, este necesară adoptarea urgentă a unui cadru legal clar, echilibrat și predictibil privind limitarea numărului de controale efectuate asupra IMM-urilor.
Această măsură este nu doar un act de echitate și sprijin pentru mediul privat, ci și o strategie inteligentă pentru consolidarea finanțelor publice pe termen lung, prin stimularea conformării voluntare, creșterea investițiilor și întărirea relației de încredere dintre stat și antreprenori.
Luând în considerare argumentele prezentate, vă solicităm respectuos sprijinul în vederea adoptării prezentei propuneri legislative.
INIȚIATOR:
Deputat AUR Laura Gherasim ___________________
LEGE pentru reducerea controalelor excesive asupra întreprinderilor mici și mijlocii
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Art. I – După articolul 133 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 1331, cu următorul cuprins:
„Art. 1331 – Limitarea controalelor fiscale la IMM-uri
(1) Pentru contribuabilii care au calitatea de microîntreprinderi, întreprinderi mici sau mijlocii, potrivit legii, numărul controalelor fiscale efectuate de organul fiscal competent nu poate depăși două intervenții pe parcursul unui an calendaristic, indiferent de natura inspecției: generală, parțială sau tematică.
(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) cazurile în care:
a) există indicii temeinice privind săvârșirea unei fraude fiscale, documentate prin note interne aprobate de conducerea organului fiscal;
b) contribuabilul solicită în mod expres o inspecție anticipată;
c) apar elemente noi privind activități economice nedeclarate sau cu risc fiscal ridicat, identificate prin schimburi de informații interne sau internaționale.
(3) În toate cazurile, inspecțiile fiscale se notifică în prealabil cu cel puțin 15 zile lucrătoare, iar durata inspecției nu poate depăși 30 de zile lucrătoare pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici.
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea actelor de control întocmite în plus față de limita legală, precum și sancționarea disciplinară a funcționarilor implicați.”
Art. II – După articolul 20 din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 201, cu următorul cuprins:
„Art. 201 – Limitarea controalelor la IMM-uri
(1) Inspectoratele teritoriale de muncă pot efectua controale la microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii de cel mult două ori pe an, cu respectarea principiului proporționalității și cu notificare prealabilă de minimum 10 zile lucrătoare.
(2) Sunt exceptate de la limitarea prevăzută la alin. (1) următoarele situații:
a) accidente de muncă, plângeri scrise semnate de angajați sau notificări ale altor autorități;
b) controale încrucișate derulate la solicitarea organelor judiciare sau a altor autorități competente.
(3) Fiecare control trebuie să fie motivat în scris, cu indicarea bazei legale și a obiectului verificării, iar rezultatele se comunică angajatorului în termen de 15 zile de la finalizarea controlului.”
Art. III – După articolul 11 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 111, cu următorul cuprins:
„Art. 111 – Regimul inspecțiilor pentru IMM-uri
(1) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și structurile subordonate pot efectua maximum două controale pe an la același operator economic, dacă acesta este încadrat ca microîntreprindere sau întreprindere mică ori mijlocie.
(2) Controalele suplimentare se pot efectua numai în cazul:
a) existenței unei reclamații scrise și justificate privind un pericol grav pentru sănătatea sau securitatea consumatorilor;
b) unei dispoziții exprese primite de la autoritatea judecătorească;
c) unor campanii naționale tematice anunțate public cu minimum 30 de zile înainte.
(3) În toate cazurile, controlul trebuie să fie proporțional, justificat, și însoțit de un proces-verbal detaliat, pus la dispoziția operatorului în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea verificărilor.”
Art. IV – Dispoziții finale și tranzitorii
(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Contractele aflate în derulare, planurile anuale de control și procedurile administrative în desfășurare se modifică în consecință în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Autoritățile competente au obligația de a actualiza ghidurile de control și registrele publice de inspecții, cu evidențierea clară a numărului de controale efectuate la fiecare IMM.
Art. V – Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă renumerotare.
Art. VI – Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă renumerotare.
Art. VII – Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă renumerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Comments are closed