Laura Gherasim – Întrebare – Revenire la Interpelarea nr. 2249A/18.09.2025 privind externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții către Republica Moldova și riscurile pentru protecția datelor cetățenilor români

Către: Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, domnului Ambrozie-Irineu Darău, Ministru

Compania Națională POȘTA ROMÂNĂ S.A., domnului Director General Florin Valentin Ștefan

De la: Doamna Laura Gherasim, deputat în circumscripția electorală nr.39, Vaslui

Obiectul întrebării: Revenire la Interpelarea nr. 2249A/18.09.2025 privind externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții către Republica Moldova și riscurile pentru protecția datelor cetățenilor români

Stimate domnule Ministru,

Domnule director general,

Subsemnata LAURA GHERASIM, deputat în Parlamentul României, revin cu prezenta adresă asupra întrebării parlamentare nr. 2249A/18.09.2025, înregistrată la Ministerul Economiei sub nr. 9849/27.10.2025, după ce răspunsurile primite până în prezent nu au acoperit, în niciun punct, substanța întrebărilor formulate.

Cronologia acestui schimb instituțional este relevantă în sine. La interpelarea inițială, ați solicitat o prelungire cu 30 de zile, invocând complexitatea temei și necesitatea consultărilor cu direcțiile de specialitate și cu conducerea Companiei Naționale Poșta Română. La expirarea acestui termen, răspunsul transmis sub nr. 9849/27.10.2025 a constat, exclusiv, într-un comunicat de presă difuzat public încă din luna august a anului precedent, fără ca vreuna dintre cele opt întrebări tehnice formulate să primească un răspuns punctual. Această situație nu poate fi calificată drept răspuns la o interpelare parlamentară.

Prin conținutul comunicatului transmis, confirmați că Poșta Română a inaugurat, la 12 decembrie 2025, o subsidiară la Chișinău, în cadrul proiectului „Romania-hub logistic”, cu intenția declarată de a dezvolta un nod logistic în zona Europei de Sud-Est. Această confirmare nu face decât să amplifice urgența clarificărilor solicitate: cu cât operațiunile companiei se extind pe teritoriul unui stat non-UE, cu atât garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români trebuie să fie mai riguroase, nu mai vagi.

Contextul în care revin asupra acestei chestiuni a evoluat. În spațiul public au apărut, în mod recurent, sesizări ale cetățenilor care semnalează că au fost contactați telefonic, de numere cu prefix moldovenesc, de persoane care dețineau informații despre creditele bancare contractate, despre adresele de domiciliu sau despre alte date cu caracter personal. Aceste sesizări, făcute public pe platforme accesibile oricărui jurnalist sau autoritate, ridică întrebarea firească dacă există o legătură între externalizarea serviciului de relații cu clienții al Poștei Române și accesul neautorizat la date personale ale cetățenilor. Parlamentul nu poate ignora această ipoteză fără a fi primit, în prealabil, garanții tehnice și juridice concrete.

Subliniez faptul că Poșta Română S.A. funcționează ca o entitate publică în sensul articolului 2, litera m) din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999, fiind o companie națională la care statul este acționar majoritar și care administrează patrimoniu public. 

Din această perspectivă, resursele financiare operate de companie reprezintă fonduri publice în accepțiunea articolului 2, litera k) din același act normativ, incluzând sumele alocate de la bugetul de stat și veniturile proprii ale instituțiilor finanțate integral sau parțial din fonduri publice. 

În acest cadru juridic strict, articolul 5 din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 stabilește că persoanele care gestionează astfel de fonduri au obligația legală de a asigura o bună gestiune financiară prin respectarea criteriilor de legalitate, regularitate, economicitate și eficiență.

Obligația de bună gestiune managerială nu se limitează doar la aspectele pur financiare, ci implică și administrarea responsabilă a datelor și informațiilor la care instituția are acces, prin coroborare cu principiile de siguranță statuate de Regulamentul European privind Protecția Datelor (GDPR).

Această calitate atrage obligații specifice de transparență față de forul legislativ, care nu pot fi substituite prin comunicare publică generică. Transferul unor baze de date ce conțin date cu caracter personal ale cetățenilor români către un operator stabilit pe teritoriul unui stat non-UE implică garanții suplimentare a căror existență și conținut concret trebuie demonstrate, nu afirmate. Niciun răspuns primit până în prezent nu a atins acest nivel de detaliu.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, care stabilește obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, precum și al dreptului constituțional al parlamentarului de a obține de la organele administrației publice centrale documentele necesare exercitării mandatului, solicit transmiterea, în termenul legal, a unui răspuns tehnic și juridic punctual la fiecare dintre întrebările formulate prin interpelarea nr. 2249A/18.09.2025. Întrebările nu au fost retrase, nu au fost modificate și nu au primit, până în prezent, niciun răspuns de fond. Ele rămân în întregime valabile.

Solicit, așadar, revenirea de urgență asupra acestui răspuns și transmiterea unor clarificări care să conțină date tehnice și juridice riguroase, asumate în mod oficial de către factorii de decizie, în conformitate cu spiritul legii și al loialității instituționale. Exercitarea controlului parlamentar nu este o opțiune pentru administrație, ci o obligație constituțională.