Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Procesul României contra Comisiei Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind inițiativa elaborată de organizația Consiliul Național Secuiesc susținută de Ungaria. Recunoașterea minorităților secuiești distincte din Ungaria, România și Serbia.

Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 16/04/2024

Obiectul întrebării: Procesul României contra Comisiei Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind inițiativa elaborată de organizația Consiliul Național Secuiesc susținută de Ungaria. Recunoașterea minorităților secuiești distincte din Ungaria, România și Serbia.

Stimată doamnă ministru,

Secuii reprezintă o minoritate națională de origine turcică (nemaghiară) răspândită, în ordinea descrescătoare a membrilor săi, în Ungaria, România și Serbia. Această minoritate nu este recunoscută oficial ca minoritate națională distinctă în niciuna dintre cele trei state în care este prezentă.

La ultimul recensământ al populației României din anul 2020/21 s-au declarat secui 53 830 de persoane. Minoritatea secuiască, nerecunoscută oficial, a fost supusă de-a lungul timpului unui proces de maghiarizare lingvistică, în prezent membrii acestei minorități vorbind un etnolect propriu pe baza limbii maghiare, prezentând diferențe față de limba maghiară standard și cuprinzând un important lexic rezidual de origine turcică (veche secuiască).

Numărul secuilor din Ungaria este estimat la circa 200 000 de persoane, concentrate în special în județele Tolna și Baranya, precum și în zone din județele limitrofe acestora. În anul 2017 secuii din Ungaria au lansat o inițiativă legislativă populară pentru recunoașterea secuilor din județele maghiare Tolna și Baranya drept grup etnic minoritar. Academia de Științe a Ungariei a avizat această inițiativă legislativă, iar Autoritatea Electorală Centrală a Republicii Ungare a preluat inițiativa, conform procedurilor, transmițând-o în Parlament, care, în 2018, a respins cu majoritate de voturi această inițiativă populară a secuilor din Ungaria. De precizat că Ungaria promovează conceptul neeuroconform al identităților etnice hibride și le oferă tuturor cetățenilor săi posibilitatea să-și declare, cu ocazia recensămintelor, mai multe identități etnice concomitent. Acest fapt le permite autorităților maghiare să ”camufleze” unele minorități naționale istorice, în special minoritățile secuiască și evreiască, nerecunoscute oficial.

În condițiile în care autoritățile centrale ale României au evitat abordarea publică a subiectului, presa națională relatează că România ar fi pierdut recent recursul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un proces privind decizia Comisiei Europene de a înregistra o inițiativă cetățenească a maghiarilor din România care vizează autonomia ținutului secuiesc, sprijinită, din plin, de Ungaria, care s-a constituit și parte în proces.

CJUE, organul judiciar suprem al Uniunii Europene, ar fi respins recursul României și ar fi stabilit în sarcina țării noastre plata cheltuielilor de judecată suportate de Curte, precum și de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a decis să înregistreze o inițiativă cetățenească intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și menținerea culturilor regionale”, elaborată de organizația neguvernamentală Consiliului Naţional Secuiesc, pentru a urma cursul legislativ, iar România a atacat  această decizie la Curtea de Justiție Europeană, acțiunea fiind însă respinsă atât la examinarea pe fond, cât și la recurs.

Inițiativa elaborată de organizația Consiliul Național Secuiesc invocă mai multe reglementări europene, precum Recomandarea Consiliului Europei nr. 1201/1993 care enunţă la art.11: „în regiunile în care sunt majoritare, persoanele aparținând unei minorități naționale au dreptul de a dispune de autorități locale sau autonome proprii sau de a avea un statut special, corespunzător cu situația istorică și teritorială specifică și conform cu legislația internă a statului”; Charta Europeană a limbilor minoritare şi regionale, care stabileşte zona de utilizare a unei limbi regionale sau minoritare drept teritoriul geografic și Recomandarea Consiliului Europei nr. 1334/2003 care în art.16. enunţă: ”guvernul central trebuie să reacţioneze cu înţelegere, atunci când grupuri minoritare, mai ales dacă sunt numeroase şi trăiesc de multă vreme pe teritoriul dat, solicită o libertate mai mare pentru rezolvarea independentă a propriilor lor probleme”.

Potrivit inițiativei cetățenești, Uniunea Europeană  trebuie să acorde atenţie deosebită acelor regiuni care dispun de particularităţi naţionale, etnice, culturale, religioase, datorită faptului că populaţia lor majoritară se compune dintr-o minoritate autohtonă europeană, creatoare în acea regiune a unei culturi proprii, cu rădăcini istorice. Iar mijloacele politice şi financiare ale Uniunii nu pot fi folosite pentru modificarea compoziţiei naţionale a regiunilor respective, a aspectului lor cultural, a identităţii lor regionale, pentru activităţi şi sprijinirea unor politici care ar duce la imigrarea unor forţe de muncă de altă cultură şi limbă, susțin semnatarii.

Dacă o regiune naţională este capabilă ca, prin capacităţile sale de autoorganizare, prin etica muncii bazată pe propria sa cultură şi datorită propriilor tradiţii să obţină un nivel de trai mai ridicat, atunci aceasta trebuie tratată ca parte a culturii regionale şi în niciun caz nu este permis să se elaboreze măsuri de limitare sau să se impună impozite suplimentare”, se arată în documentul citat.

Inițiativa elaborată de Consiliul Național Secuiesc invocă egalitatea accesului la fondurile structurale, la toate fondurile, sursele, programele UE și necesitatea de a fi asigurate garanţii pentru păstrarea particularităţilor lor, pentru dezvoltarea economică corespunzătoare în vederea promovării unei dezvoltări sustenabile a Uniunii, păstrându-se şi diversitatea sa culturală. ”Aceste garanții pot fi instituțiile autoguvernării regionale, investite cu prerogative suplimentare menite să asigure sustenabilitatea particularităților naționale, lingvistice și culturale ale regiunii”, potrivit inițiativei cetățenești.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. Cine și cum a reprezentat interesele României în acest proces contra Comisiei Europene la CJUE.
  • Dacă, din perspectiva cadrului european în vigoare, participarea Ungariei în acest proces este conformă, în opinia părții române, compatibilă cu principiul teritoritorialității și suveranității invocat de România atunci când refuză să ia atitudine în cazul tratamentului aplicat minorităților naționale de către alte state, inclusiv de către Ungaria, care nu recunoaște oficial, între altele, minoritățile evreiască și secuiască importante din punct de vedere numeric și istoric.
  • Ce pași și acțiuni de rezervă prevede România pe plan juridic, politic și diplomatic, inclusiv împreună cu alte state, pentru contracararea inițiativelor de tipul celei elaborate de organizația Consiliul Național Secuiesc susținută de Ungaria.
  • O copie a inițiativei legislative populare lansate în 2017 în Ungaria pentru recunoașterea minorității secuiești din această țară, precum și a documentației aferente acesteia, inclusiv stenograma ședinței Parlamentului Ungariei în care a fost dezbătută și respinsă această inițiativă populară. În vederea obținerii copiilor acestor documente rugăm MAE să interpeleze misiunea diplomatică a României la Budapesta.
  • Ce acțiuni concrete întreprinde Ungaria pentru păstrarea și promovarea identităților secuiască și evreiască a cetățenilor săi de aceste origini etnice? Dat fiind că cel mai mare număr de secui se înregistrează în Ungaria, este important să știm dacă experiența maghiară în acest domeniu ar putea fi preluată de țara noastră.
  • Dacă România este dispusă să recunoască oficial minoritatea națională secuiască din România, precum și minoritatea națională secuiască din Ungaria și Serbia, minoritate distinctă de națiunile română, maghiară și sârbă, lansând programe pentru păstrarea și promovarea identității distincte a acestor minorități din cele trei state.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, explică cum coaliția Ciolacu-Bolojan-Kelemen aplică legea fundamentală a României, Constituția României. “Textul legal care guvernează procedura de suspendare a președintelui este următorul: „(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor […]
Asistăm la o realitate îngrijorătoare în România: marile lanțuri de hipermarketuri au monopolizat piața, iar statul, prin Consiliul Concurenței, nu doar că tolerează această situație, ci pare să fie complice! În toată Europa, există reguli clare: pe un anumit sector, un brand poate avea maximum două […]
Liderul grupului AUR din Senat, Petrișor Peiu, a acuzat reprezentanții coaliției de guvernare PSD-PNL de sabotarea opoziției, după ce Comisia de la Veneția a cerut o întrevedere cu parlamentarii AUR pe tema comasării și fraudării alegerilor, dar conducerea Senatului nu a informat grupul AUR cu privire […]
Deputatul AUR, Dan Tanasă, demontează ipocrizia PSD și a senatorului traseist Daniel Zamfir, care s-a lăudat ieri în Parlament cu campania PSD denumită “CUMPĂRĂ ROMÂNEȘTE”. „L-am auzit ieri pe Daniel Zamfir cum se dădea mare apărător al intereselor românilor și lăuda o campanie fictivă a PSD […]
George Simion, președintele AUR, a declarat miercuri seară, la finalul votului din plenul celor două camere ale Parlamentului că s-au depus, pentru a treia oară semnăturile pentru suspendarea lui Klaus Iohannis. ”Am depus a treia oară semnăturile pentru suspendarea lui Klaus Iohannis. Este absolut inadmisibil ce […]
AUR denunță abuzurile coaliției și solicită punerea pe ordinea de zi a Parlamentului suspendarea lui Klaus Iohannis! Președintele AUR, George Simion, a transmis un mesaj ferm de la tribuna Parlamentului, acuzând fraude, manipulare și indiferență față de cetățeni. “Plafonul nesimțirii de a-l lăsa pe plăvanul de […]