Adresată: Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe
De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi
Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 12/04/2023
Obiectul întrebării: Asistența acordată de România părții bosniace în vederea îndeplinirii recomandărilor Comitetului de Experți ai Consiliului Europei privind statutul limbii române minoritare și cooperarea cu Bosnia și Herțegovina în vederea sprijinirii eficiente a minorității naționale române din această țară.
Stimate domnule ministru,
Limba română este, din anul 2011, una din cele 15 limbi minoritare și/sau regionale recunoscute oficial în Bosnia și Herțegovina. În secolul XIX, mai mulți etnografi și lingviști români și străini au făcut cercetări de teren în Bosnia și au stabilit existența românilor în mai multe localități, precum Travnik, Bugojno, Banjaluka, Čepulica, Gradačać, Bjelina, Porebrica, Ostružnje, Stanari, Pribinčić, Bozučić, Odjak, Gojčina, Orahovica și altele.
Se pare că în prezent minoritatea națională română este concentrată în mai multe localități, dar singura cunoscută este Ostružnica Gornja din comuna Stanari. Anterior localitatea Ostružnica Gornja a ținut de comuna orașului vecin Doboj. Aici ar exista circa 350 de români dintre care peste 220 sunt și vorbitori nativi de română. Tot aici funcționează de mai bine de un deceniu și Asociația Românilor ”Ostružnica”. Minoritatea națională română este reprezentată de către Silvija Vujović în Consiliul Minorităților Naționale din Bosnia și Herțegovina (Republika Srpska). Se estimează că numărul real al etnicilor români și al vorbitorilor de limbă română din Bosnia și Herțegovina ar fi cu mult mai mare.
În ceea ce privește limba română minoritară, Raportul Comitetului de Experți prezentat Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei conform articolului 16 al Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, la 17 martie 2022, a fost evaluată aplicarea Cartei în Bosnia și Herțegovina în vederea adresării, dacă sunt necesare, de recomandări privind ameliorarea legislației interne, a politicilor și practicilor naționale în domeniu.
Comitetul de Experți ai Consiliului Europei au reținut între altele: ”Limbile minoritare sunt larg absente din serviciul public de radiodifuziune și nu există emisiuni dedicate în majoritatea limbilor minoritare. În plus, este necesară luarea de măsuri pentru a face mai bine cunoscute limbile minoritare în societate, în sens larg. Învățământul în limbile minoritare rămâne aproape absent în educația publică. Niciun răspuns nu a fost prezentat în legătură cu lipsa de suport pedagogic și de formare a elevilor. Cursurile de limbă sunt organizate și finanțate în principal de către asociațiile vorbitorilor, de către ”statele înrudite” și vorbitorii înșiși ai acestor limbi. Comitetul de Experți reiterează astfel poziția sa potrivit căreia o punere eficientă în aplicare cere din partea autorităților publice un efort suplimentar, întrucât acestora le revine obligația de a defini cadrul financiar și de a organiza învățământul în limbile minoritare în sistemul educației publice. (…) Limbile minoritare lipsesc din procedurile judiciare și administrative, întrucât cadrul juridic nu este conform Cartei. (…) Finanțarea proiectelor culturale ale minorităților naționale nu este întotdeauna transparentă și nici sistematică”.
De asemenea, la Capitolul ”Situația diferitor limbi regionale sau minoritare din Bosnia și Herțegovina”, Comitetul de Experți ai Consiliului Europei arată, în paragraful 77: ”Potrivit datelor recensământului din 2013, 109 locuitori se declară Români, în principal pe teritoriul Republicii Srpska. Ei sunt reprezentanți în consiliile minorităților naționale. Comitetul de Experți regretă că nu a fost posibil să se întrețină cu reprezentanții (minorității române – n.n.) și că aceștia din urmă nu au furnizat informații privind situația limbii lor minoritare”.
Comitetul de Experți a formulat 3 Recomandări pentru acțiune imediată, și anume:
- să facă mai bine cunoscută Carta printre vorbitorii și printre toate autoritățile care au în sarcină punerea ei în aplicare;
- să stabilească forma și să furnizeze mijloacele potrivite pentru învățarea limbii române la toate treptele vizate de către ratificare, să informeze direct elevii și părinții acestora asupra învățământului propus și să-i încurajeze să profite de acesta;
- să stabilească un plan de finanțare a activităților și echipamentelor aferente promovării limbii române.
Alte recomandări formulate de Comitetul de Experți sunt:
- să adopte dispozițiile potrivite pentru ca radiodifuzorii publici să programeze emisiuni în limba română, în special destinate copiilor;
- să indice concret cine este responsabil, din punct de vedere administrativ, de aplicarea Cartei și să adopte un plan de acțiune vizând asigurarea respectării angajamentelor respective;
- să se asigure de punerea la dispoziție a mijloacelor financiare suficiente pentru învățarea limbii române, să înceapă să formeze învățători și să elaboreze materialul pedagogic;
- să promoveze studii și cercetări privind limba română la nivel universitar și în așezămintele echivalente;
- să sensibilizeze publicul în ceea ce privește limba română ca limbă minoritară în societate;
- să asigure învățarea istoriei și culturii a căror expresie este limba română;
- să modifice legislație astfel încât să se aprobe folosirea limbii române în instanțele de judecată fără cheltuieli suplimentare;
- să promoveze cooperarea transfrontalieră, în particular între organizații ale vorbitorilor (limbii române – n.n.).
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
- Numărul oficial și estimat al minorității naționale române din Bosnia și Herțegovina și principalele localități de răspândire a persoanelor aparținând minorității noastre înrudite.
- Informații cu privire la existența în Bosnia și Herțegovina a altor grupuri etnice înrudite, indiferent de originea acestora sau apelativul folosit (vlahi, caravlahi, maurovlahi etc.).
- Ce ajutor poate acorda partea română autorităților Bosniei și Herțegovina pentru buna îndeplinire a recomandărilor pentru acțiune imediată și a celorlalte recomandări formulate de către Comitetul de Experți al Consiliului Europei în ceea ce privește limba română ca limbă minoritară în Bosnia și Herțegovina.
- Dacă partea română ar putea propune părții bosniace asistență și sprijin financiar sau de alt ordin pentru:
- construirea unei școli cu predarea în limba română;
- formarea în instituțiile din România a cadrelor didactice care să predea limba română în Bosnia și Herțegovina;
- delegarea pentru început a unor cadre didactice din România în vederea organizării, în cooperare cu autoritățile bosniace din domeniu, a învățării limbii române în școlile publice din zonele cu maximă concentrație a populației școlare de origine română;
- furnizarea de manuale, dicționare și alte materiale didactice pentru învățarea limbii române;
- retransmisia unor emisiuni de radio și televiziune în limba română în Bosnia și Herțegovina;
- facilitarea trimiterii în Bosnia și Herțegovina a unui preot misionar român care să că acorde asistență religioasă în limba română pentru românii din această țară.
- Ce acțiuni proprii poate iniția și desfășura partea română, în speță MAE și Ambasada României la Sarajevo, în sprijinirea minorității naționale române din Bosnia și Herțegovina.
Orice alte informații suplimentare sunt binevenite. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Nu există răspunsuri