Gurlui Silviu – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor și  pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor și  pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.   

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Silviu-Octavian Gurlui  ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă are ca scop îmbunătățirea cadrului legal privind protecția animalelor, prin consolidarea mecanismelor de prevenție, control și educație, în concordanță cu bunele practici europene.

Astfel, este urmărită alinierea legislației naționale cu standardele europene în domeniul protecției animalelor, ținându-se cont de cerințele stabilite prin:

• Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), art. 13, care recunoaște animalele ca ființe sensibile;
• Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie (1987);
• Directivele și Regulamentele UE privind bunăstarea animalelor în ferme, transport, abatoare și laboratoare;
• Strategia UE pentru Bunăstarea Animalelor 2020–2025.

Cu toate că Legea nr. 205/2004 și Ordonanța de urgență nr. 155/2001 au fost modificate în timp, realitatea arată că faptele de abuz și cruzime față de animale continuă să existe, adesea fără sancțiuni efective și cu recidivă frecventă.

Problema cruzimii asupra animalelor a fost și rămâne un fenomen grav și insuficient combătut, în ciuda cadrului legal existent în România, iar în ultimii ani, autoritățile și presa au relatat o serie de cazuri dramatice care au necesitat intervenție urgentă.

Astfel, conform datelor centralizate pentru perioada 2011–2013, autoritățile au înregistrat un total de aproape 879 de cazuri grave de cruzime asupra animalelor, considerate infracțiuni. Dintre acestea, în 387 de cazuri a fost dispusă începerea urmăririi penale.

Cazurile de cruzime și agresiune asupra animalelor au atras atenția publicului și a autorităților, evidențiind necesitatea unor măsuri legislative și aplicative mai stricte. În continuare, vă prezentăm două exemple semnificative din ultimii ani:

• În urmă cu doi ani, polițiștii din Argeș au descoperit o rețea care organiza lupte ilegale între câini de rase periculoase, precum pitbull și rottweiler. Animalele erau antrenate special pentru astfel de confruntări, fiind supuse unor tratamente brutale, inclusiv înfometare și administrarea de substanțe pentru a le reduce sensibilitatea la durere. Deși intervenția autorităților a dus la stoparea acestor activități și la salvarea câinilor implicați, procesele judiciare s-au prelungit, iar condamnările au fost rare.
• În 2021, polițiștii din Maramureș au primit 18 sesizări privind acte de cruzime asupra animalelor, implicând nu doar câini și pisici, ci și animale de fermă precum vaci și cai.

În urma acestor sesizări, au fost aplicate trei sancțiuni contravenționale și au fost deschise două dosare penale pentru rănirea sau schingiuirea animalelor. Aceste cazuri subliniază dificultățile întâmpinate de autorități în gestionarea și prevenirea actelor de cruzime, în condițiile în care adăposturile pentru animale sunt supraaglomerate, iar resursele sunt limitate.

Aceste date evidențiază gravitatea fenomenului și necesitatea unor intervenții legislative și instituționale mai ferme. Lipsa unor statistici recente centralizate din ultimii ani limitează capacitatea de monitorizare și intervenție eficientă, fapt care face necesară înființarea unui registru oficial de incidente de cruzime asupra animalelor care să fie actualizat permanent cu datele la nivel național.

În ciuda faptului că, înființarea Poliției Animalelor a reprezentat un pas important în aplicarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor, în practică, această structură se confruntă cu numeroase obstacole care limitează capacitatea sa de acțiune.

În acest sens, vă prezentăm principalele limitări și dezavantaje identificate până în prezent:

1. Lipsa adăposturilor pentru animalele salvate

În multe județe, Poliția Animalelor nu are unde să ducă animalele salvate din abuzuri. Lipsa unor parteneriate funcționale cu adăposturile publice sau ONG-urile duce la situații în care animalele rămân în mediul abuziv sau sunt returnate proprietarilor. Autoritățile locale refuză adesea primirea animalelor invocând lipsa fondurilor sau a capacității.

2. Resurse umane și logistice insuficiente

În unele județe există doar 1-2 agenți specializați pentru protecția animalelor. Aceștia nu dispun de autovehicule dotate, de cuști de transport sau echipamente de intervenție, ceea ce reduce drastic eficiența operațională.

3. Puteri limitate în fața autorităților locale

Poliția Animalelor nu are autoritate de control asupra primăriilor sau adăposturilor publice. Chiar dacă legea prevede obligația acestora de a gestiona corect protecția animalelor, agenții nu pot impune măsuri sau sancțiuni directe autorităților locale.

4. Coordonare slabă cu alte instituții

Lipsa unor protocoale clare de colaborare cu ANSVSA, DSVSA sau ONG-uri creează confuzii în teren. Intervențiile sunt întârziate sau incomplete din cauza lipsei de comunicare între instituții.

5. Limitări juridice în intervențiile de urgență

În cazuri de urgență, agenții nu pot pătrunde imediat pe proprietăți private fără un mandat. Lipsa unui cadru legal clar pentru intervenții rapide pune în pericol viața animalelor aflate în suferință.

Având în vedere carențele evidente ale legislației în domeniu, se impune modificarea și completarea legislației existente în sensul ameliorării problemelor mai sus menționate, prin metode precum:

• Consolidarea obligațiilor autorităților locale privind adăposturile;
• Instituirea unui Registru Național al Persoanelor Condamnate pentru Cruzime față de Animale;
• Control anual obligatoriu pentru crescători și comercianți.

Totodată, în ultimii ani, România s-a confruntat cu un val de abuzuri sistemice în ceea ce privește eutanasierea animalelor fără stăpân, soldate cu dispariția a zeci de mii de câini sănătoși în marile orașe.

Aceste practici, documentate de numeroase organizații internaționale și contestate de societatea civilă, afectează grav imaginea statului român și contravin principiilor fundamentale de bunăstare animală recunoscute la nivel european.

În absența unei intervenții legislative clare, bazate pe criterii medicale stricte și mecanisme de control, eutanasierea va rămâne o soluție abuzivă și inumană, care subminează orice efort real de reformă în domeniul protecției animalelor.

Luând în considerare argumentele prezentate, vă solicităm respectuos sprijinul în vederea adoptării prezentei propuneri legislative.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Silviu-Octavian Gurlui  ___________________

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor și  pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 30 aprilie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După articolul 6, se introduc trei noi articole, art. 6¹ – 6³, cu următorul cuprins:

„Art. 6¹

(1) Se înființează Registrul Național al Persoanelor Condamnate pentru Fapte de Cruzime față de Animale, gestionat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

(2) Registrul conține informații despre persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni prevăzute de prezenta lege.

(3) Accesul autorităților publice la datele din registru este permis în scopul prevenirii recidivei și protejării animalelor.

Art. 6² 

(1) Structurile Poliției Animalelor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române beneficiază de personal specializat, logistică adecvată și dotări pentru intervenții în cazurile de cruzime față de animale.

(2) Ministerul Afacerilor Interne asigură resursele financiare necesare pentru dotarea fiecărui inspectorat județean cu mijloace de transport specializate, echipamente de capturare, cuști și unități mobile pentru intervenție.

(3) În fiecare județ și în Municipiul București, există un echipaj mobil disponibil 24/24 pentru intervenții de urgență în cazurile semnalate de cruzime, abandon sau pericol iminent pentru animale.

Art. 6³ 

(1) Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să încheie parteneriate cu Poliția Animalelor în vederea preluării și îngrijirii animalelor salvate din situații de abuz sau abandon.

(2) În lipsa unui adăpost public, autoritățile locale contractează servicii cu persoane juridice care desfășoară activități în domeniul protecției animalelor, conform normelor ANSVSA.

2. La articolul 12, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (1¹)-(1²), cu următorul cuprins:

„(1¹) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura personal calificat și resurse financiare adecvate pentru întreținerea, îngrijirea, sterilizarea și promovarea adopției animalelor aflate în adăposturile proprii.

(1²) Consiliile locale includ în bugetele anuale sumele necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (1¹).”

3. După articolul 16, se introduc două noi articole, art. 16¹ – 16², cu următorul cuprins:

„Art. 16¹

(1) Crescătoriile comerciale, fermele, adăposturile publice pentru animale sunt supuse anual unui control efectuat de Direcțiile Sanitar-Veterinare județene.

(2) Rezultatele acestor controale se publică pe pagina de internet a instituției competente.

Art. 16²

Autoritățile publice locale acordă sprijin financiar și logistic organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități de protecție a animalelor, în baza unor parteneriate legale și transparente.”

4. La articolul 24¹, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3¹), cu următorul cuprins:  

„(3¹) Polițiștii din cadrul structurii pentru protecția animalelor au dreptul de a pătrunde pe o proprietate privată fără mandat, în condițiile legii, atunci când există suspiciuni rezonabile de cruzime iminentă asupra animalelor sau când viața acestora este pusă în pericol.”

5. La articolul 25, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) În cazul recidivei, instanța dispune pedeapsa complementară a interdicției de a deține, îngriji sau manipula animale.”

6. La articolul 26 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins:

„e) refuzul nejustificat al autorităților locale de a asigura adăpostirea animalelor salvate.” 

Art. II – Ordonanța de urgență nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 13 decembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Actele care au stat la baza dispunerii eutanasiei se păstrează pentru o perioadă de cel puțin cinci ani și se pun la dispoziția publicului, la cerere.”

2. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Este interzisă eutanasierea câinilor nerevendicaţi sau neadoptaţi, cu excepția celor prevăzuți la art. 5.”

3. La articolul 7, alineatele (3)-(5) se abrogă.

4. La articolul 14, alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 1, 3, art. 4 alin. (1) – (3), art. 6 alin. (1), art. 8 alin. (1) şi (4), art. 13¹, 13², 13⁴, 13⁵ şi 13⁶, precum şi a condiţiilor prevăzute în declaraţia-angajament, cu excepţia abandonului, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;”

Art. II – Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest termen, ANSVSA și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației elaborează normele metodologice.

Art. III – Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 30 aprilie 2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. IV – Ordonanța de urgență nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 13 decembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.