Situația de urgență de la Salina Praid nu este un accident imprevizibil, ci rezultatul direct al unei neglijențe sistemice întinse pe aproape 20 de ani. Riscul inundării galeriilor saline a fost semnalat de specialiști de peste două decenii, însă în lipsa unor măsuri structurale și a unei viziuni naționale privind mineritul strategic, România se trezește astăzi în genunchi în fața naturii și a propriei sale indolențe instituționale.
Această criză este simptomul unei infrastructuri de cercetare tot mai precare și nefinalizate, a unui sistem științific românesc fragilizat de subfinanțare cronică, lipsă de personal calificat și absența unei strategii de viitor. Fără investiții în echipamente moderne, în laboratoare mobile, în echipe interdisciplinare, România a pierdut capacitatea de a anticipa și gestiona eficient astfel de riscuri majore.
Este important de subliniat că gestionarea unei astfel de crize necesită un efort colectiv al unor ramuri științifice și tehnice diverse, precum:
-Geologi și hidrogeologi, pentru analiza structurii rocilor, a infiltrațiilor de apă și a riscului de prăbușire;
-Fizicieni și chimiști, pentru evaluarea 3D ale structurii cavităților interne si externe, a compoziției apei saline, efectelor asupra mediului și elaborarea soluțiilor de etanșare și stabilizare;
-Ingineri minieri și geotehnicieni, pentru proiectarea lucrărilor de consolidare și de drenaj controlat;
-Biologi și ecologi, pentru monitorizarea efectelor asupra ecosistemelor subterane și de suprafață;
-Specialiști în mediu și protecția apelor, pentru prevenirea contaminării solului și a pânzei freatice;
-Specialiști în tehnologii de desalinizare și tratare a apei, pentru recuperarea controlată a apei saline infiltrate;
-Constructori de baraje și structuri subterane, pentru lucrări urgente de protecție;
-Echipe de salvare minieră și protecție civilă, pentru intervenții rapide în caz de colaps;
-Cercetători în domeniul senzorilor și monitorizării geotehnice, pentru dezvoltarea unui sistem de avertizare în timp real.
În acest moment, România nu dispune de o echipă națională integrată cu astfel de specialiști, iar reacțiile sunt întârziate, dispersate și lipsite de coordonare. Ne sprijinim din nou pe ajutorul altor state – Spania, Germania, Olanda, Ungaria – în timp ce resursele noastre interne sunt neglijate, subutilizate sau pur și simplu inexistente.
Fac un apel public ferm către Guvernul României și toate instituțiile competente:
1. Declanșarea imediată a unui plan de intervenție națională pentru Salina Praid, cu raportare transparentă zilnică către populație;
2. Mobilizarea urgentă a tuturor resurselor științifice interne, indiferent de afiliere instituțională, într-o echipă națională de evaluare și acțiune;
3. Crearea unui fond permanent de urgență pentru industria minieră de sare, care să includă dotări moderne, personal de elită și mecanisme de prevenție;
4. Demararea unei anchete oficiale privind neglijența în gestionarea riscurilor cunoscute la Praid și în alte exploatări saline din țară.
România nu își mai permite luxul tăcerii, al amânărilor și al improvizațiilor. Dacă nu acționăm acum, următoarea criză nu va fi doar ecologică, ci și socială și economică. Cei care au ignorat semnalele de alarmă vor trebui să răspundă.
Comments are closed