Gianina Șerban – Întrebare parlamentară – Prețurile ridicate ale energiei electrice pentru gospodării și impactul asupra cetățenilor

Adresată:

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Energiei

Domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Gianina ȘERBAN

Circumscripția electorală: nr. 25 Ilfov

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 15.12.2025

Obiectul întrebării: Prețurile ridicate ale energiei electrice pentru gospodării și impactul asupra cetățenilor

 

Stimate domnule ministru,

Date recent publicate indică faptul că, aliniată la paritatea puterii de cumpărare (PPC), România se situează pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește costul energiei electrice pentru gospodării.

Această poziție nefavorabilă reflectă o povară majoră asupra familiilor și gospodăriilor românești, într-un context economic în care veniturile populației nu s-au majorat în măsură proporțională, iar nivelul de trai este deja afectat de inflație și costuri ridicate la alimente și servicii.

De altfel, de la 1 iulie 2025, liberalizarea pieței energiei electrice a atras majorări semnificative pentru mulți consumatori casnici, prețurile trecând de la 0,68–0,80 lei/kWh plafonat la tarife mult mai ridicate, ceea ce amplifică impactul pentru gospodăriile vulnerabile.

Această situație ridică semne de întrebare serioase cu privire la protecția socială a cetățenilor, la accesul echitabil la energie și la măsurile statului de compensare sau sprijin în contextul creșterilor de costuri.

În această situație, domnule ministru, vă solicit respectuos să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este nivelul actual al tarifelor la energie electrică (mediu, minim și maxim) pentru consumatorii casnici din România după liberalizarea pieței din iulie 2025 și ce evoluție s-a înregistrat față de anul precedent?

2. Cum se compară prețurile din România cu cele ale altor state membre după ajustarea la paritatea puterii de cumpărare (PPC), ținând cont de nivelul veniturilor populației și costul mediu al vieții?

3. Ce măsuri de protecție socială sunt prevăzute sau sunt în derulare pentru gospodăriile vulnerabile (familii cu venituri mici, pensionari, persoane singure, familii numeroase) pentru a le proteja de impactul creșterilor semnificative la energie?

4. Există planuri concrete pentru stimularea producției interne de energie regenerabilă și eficientizarea rețelelor de distribuție, astfel încât costul final al energiei să scadă pe termen mediu și lung?

5. Cum va garanta Guvernul că liberalizarea pieței energiei nu va conduce la scumpiri excesive, facturi imposibil de suportat pentru gospodării și dezechilibre sociale?

6. În ce măsură se preconizează introducerea unor mecanisme de compensare (subvenții, tarife sociale, facilități) pentru cele mai vulnerabile categorii de consumatori, și când intenționați implementarea lor?

7. Având în vedere mecanismul de plafonare a prețurilor la energie, prin care tariful stabilit anterior la nivel de 1,6 lei/kWh a fost redus la 1 leu/kWh, iar în prezent, pe piața liberă, prețul este de aproximativ 1,08 lei/kWh, vă solicităm să precizați care este destinația diferenței rezultate din această plafonare și prin ce mecanism economic sau bugetar este justificată această diferență de cost suportată de către consumator.

Solicit răspuns în scris.

Distribuie acest articol!