Adresată de către senator: Gheorghe Adrian Cătană
Circumscripția electorală: nr. 34 – Sibiu
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Senatului din data de: 28/11/2023
Titlul declarației politice: Comemorarea lui Stephan Ludwig Roth – unu mare martir și luptător pentru drepturile românilor din Transilvania prea puțin cunoscut și mediatizat
Domnule președinte, stimați colegi,
Pe 24 noiembrie s-a comemorat 227 ani de la nașterea lui Stephan Ludwig Roth, un mare martir și patriot pentru cauza românească de peste Carpați. Pastor sas, un bun cunoscător al românilor transilvăneni, istoric, umanist, revoluționar pașoptist din Transilvania, prea puțin cunoscut și mediatizat în societatea românească, un german apărător desăvârșit al drepturilor românilor.
Stephan Ludwig Roth s-a născut la Mediaș pe data de 24 noiembrie 1796.
A studiat la Sibiu, în Germania şi Elveţia. La 4 iulie 1820 a obținut titlul de doctor al Universității din Tübingen, susținând teza „Esența statului”, revoluționară pentru acele timpuri, după care s-a întors în Transilvania, unde a devenit director al liceului săsesc din Mediaş. A fost cel care a convins instituțiile de învățământ din Transilvania să introducă în programa școlară gimnastica și muzica ca materii distincte.
În 1834 a fost înlăturat din învățământ pentru convingerile sale democratice neagreate de autoritățile de atunci, fiind obligat să devină predicator și pastor la Mediaș, apoi la Nemșa și Moșna. În această calitate a cunoscut în detaliu problemele țărănimii românești sărăcite şi a propus soluții pentru îmbunătățirea condițiilor în care se afla. Roth a susținut în scrierile sale o serie de soluții pentru eficientizarea agriculturii. Propunerile sale vizau comasarea suprafețelor agricole mici, metode noi de prelucrare a pământului, cultivarea plantelor industriale, introducerea plugului de fier, înființarea de ferme-model, dar și construcția de drumuri sau căi ferate. El a urmărit reformarea învățământului și înființarea mai multor școli sătești, a unei școli pedagogice spre a combate sărăcia.
În 1842 Dieta de la Cluj era preocupată să legifereze limba maghiară ca limbă oficială de stat în Transilvania, în locul celei latine. Roth s-a opus deciziei prin toate mijloacele de mediatizare disponibile la acea vreme. A replicat Dietei într-o broșură celebră denumită „Războiul limbilor în Transilvania” că limba română este limba majorității populației din provincie, afirmând că:
„Nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a țării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română pe care o înveți singur, pe stradă, în contact singur cu oamenii. Și chiar dacă nu ai dori să înveți limba aceasta, o înmiită trebuință impune cunoștința (cunoașterea) ei …”
Stimați colegi, v-am citit mărturia lui Stephan Ludwig Roth pentru a da drept pildă unor colegi de altă etnie decât cea română din Parlament cum ar trebui să se raporteze la limba română, cea majoritară în Transilvania!
În timpul revoluției paşoptiste din Transilvania, marele pastor a participat la Marea Adunare Naţională românească de la Blaj din 3/15 mai 1848. La 30 septembrie 1848, Adunarea sașilor din Sibiu a adoptat rezoluția Blajului, iar Comitetul Național Român a hotărât crearea a 15 legiuni care s-au opus corpurilor de armată conduse de nobilii maghiari.
În 21 octombrie 1848, Roth a fost numit în Comitetul de Pacificație și apoi comisar imperial plenipotențiar în 13 sate de pe Târnave, militând pentru frăție, egalitate în drepturi, desființarea iobăgiei fără răscumpărare plătită de țărani. Ba mai mult, împreună cu Ștefan Moldovan, protopop al Mediașului, a dispus încetarea obligațiilor feudale, adică deziobăgirea țăranilor, în 13 sate din zona Târnavelor. Adunarea Națională Saxonă i-a încredințat conducerea comisiei de conciliere.
În ianuarie 1849 Roth se întoarce la Moșna după moartea soției, având promisiune de amnistie de la generalul revoluționar Józef Bem. Însă conducătorul Revoluției maghiare, Lajos Kossuth, împreună cu comisarul său Ladislau Csányi, neținând cont de actul amnistiei, îl arestează pe 21 aprilie 1849. Stephan Ludwig Roth a fost condamnat la moarte prin împușcare de către „tribunalul de sânge” al nobililor de la Cluj pentru „înaltă trădare”. Sentinţa a fost executată la trei ore de la pronunţarea verdictului în cetatea de pe Dealul Cetăţuia din Cluj. A lăsat în urmă cinci copii orfani căror le-a transmis
„Am avut cele mai bune gânduri pentru nația mea, fără să fi voit răul celorlalte națiuni”
A fost înmormântat la Mediaș, unde i s-a ridicat un monument, aproape de casa memorială și un bust în fața liceului ce-i poartă numele.
Doamnelor și domnilor senatori, am ținut să-l evoc pe Stephan Ludwig Roth în fața dumneavoastră pentru a vă reaminti despre un mare gânditor, pe care presa românească si instituțiile statului român nu-l omagiază la adevărata valoare, un intelectual care pleda și susținea drepturile poporului român și buna armonie între etniile din Transilvania.
Poate peste trei ani îl vom omagia cum se cuvine la 230 de ani de la naștere pe cel care a înțeles cel mai bine drepturile românilor din Ardeal, Banat și Maramureș din poziția de minoritar!
Nu există răspunsuri